Mână · Fracturi

Fractura de încheietură: gips sau operație

Alunecare pe gheață, o împiedicare pe trotuar, mâna întinsă ca să te prinzi. Fractura capătului de jos al radiusului e cea mai frecventă fractură a adultului și, după 50 de ani, apare mai ales la femei. Întrebarea care urmează e aproape mereu aceeași: se pune gips sau e nevoie de operație?

Răspunsul scurt: Fractura de radius distal, numită și Pouteau-Colles, se tratează cu gips când fragmentele sunt bine aliniate sau pot fi aduse în poziție și rămân acolo. Operația se discută când fractura e mult deplasată, intră în articulație sau alunecă din nou în gips. Un studiu pe 500 de adulți nu a găsit diferențe de funcție la un an între gips și broșe, iar la vârstnici gipsul a dat rezultate comparabile cu placa, cu o recuperare ceva mai lentă. Orice fractură de încheietură după 50 de ani trebuie urmată de o evaluare pentru osteoporoză.

Încheietura stângă după o fractură Pouteau-Colles, cu deformarea tipică în formă de furculiță văzută din profil
Deformarea „în furculiță” e semnul clasic al fracturii Pouteau-Colles Foto: sylvain letuffe / Wikimedia Commons, CC0

Fractura de încheietură, în studii mari

500

adulți cu fractură deplasată, randomizați între gips și broșe: aceeași funcție la un an

13%

dintre fracturile tratate în gips au alunecat și au avut nevoie de operație în primele 6 săptămâni

74 ani

vârsta medie într-un studiu în care gipsul nu a fost inferior plăcii la un an

1,43×

riscul de fractură de șold la femeile care au avut o fractură de încheietură

01Ce este fractura de radius distal

Antebrațul are două oase, radiusul pe partea degetului mare și ulna pe partea degetului mic. Capătul de jos al radiusului formează cea mai mare parte a încheieturii. Când cazi pe mâna întinsă, forța se oprește chiar acolo, iar osul cedează la 2–3 centimetri de articulație.

În forma clasică, numită Pouteau-Colles, fragmentul de jos se deplasează spre dosul mâinii. Privită din profil, încheietura capătă forma unei furculițe întoarse. Uneori se rupe și vârful ulnei, stiloida. Mai rar, fragmentul alunecă spre palmă sau fractura trece prin suprafața articulației.

Semnele sunt cele de așteptat: durere puternică, umflare rapidă, uneori deformare vizibilă, imposibilitatea de a folosi mâna. Diagnosticul îl pune radiografia din față și din profil.

02Ce decide între gips și operație

Nu doar faptul că osul e rupt. Contează cum arată fragmentele după ce sunt aduse în poziție, prin reducerea făcută la urgență sub anestezie locală. Medicul se uită la câteva lucruri pe radiografie:

  • Unghiul suprafeței articulare. Normal, ea privește ușor spre palmă. Dacă după reducere rămâne înclinată spre dosul mâinii cu peste 10 grade, fractura e considerată deplasată.
  • Scurtarea radiusului față de ulnă. Peste 3 milimetri schimbă felul în care se încarcă încheietura.
  • O treaptă în articulație de peste 2 milimetri, când fractura intră în suprafața articulară.
  • Stabilitatea. Fracturile cu mult os zdrobit pe partea dorsală tind să alunece din nou în gips.

Acestea sunt pragurile folosite și în studiile despre care scriu mai jos. Ele nu se aplică la fel la toată lumea. Vârsta, mâna dominantă, munca, cât de activ ești și calitatea osului cântăresc la fel de mult.

O radiografie perfectă nu e întotdeauna scopul. Scopul e o mână care funcționează pentru viața ta.

03Ce arată studiile mari: gips, broșe sau placă

În Marea Britanie, două studii randomizate mari, numite DRAFFT și DRAFFT2, au schimbat felul în care se discută aceste fracturi.

Studii randomizate pe fracturi de radius distal deplasate spre dosul mâinii. Scorurile măsoară durerea și funcția încheieturii.
StudiuPaciențiComparațieRezultat la 12 luni
DRAFFT, BMJ 2014461 de adulți care aveau nevoie de operațieBroșe trecute prin piele față de placă cu șuruburiFără diferență relevantă de funcție
DRAFFT2, BMJ 2022500 de adulți, vârsta medie 60 de aniGips mulat față de broșe plus gips, după reducereFără diferență de funcție; 13% din grupul cu gips au fost operați pentru alunecare
Hassellund, 2021100 de pacienți peste 65 de ani, vârsta medie 74Gips față de placăGipsul nu a fost inferior; recuperare mai rapidă și satisfacție mai mare cu placa

Citite împreună, studiile spun trei lucruri. Unu: la multe fracturi deplasate care au fost reduse bine, gipsul dă la un an aceeași funcție ca broșele. Doi: are un preț, pentru că aproximativ una din opt fracturi tratate în gips alunecă și ajunge totuși la operație. De aceea controalele radiologice din primele două săptămâni sunt obligatorii. Trei: când e nevoie de operație, broșele și placa dau rezultate apropiate la un an.

04După 65 de ani: radiografia contează mai puțin

La vârstnici, încheietura tolerează surprinzător de bine o vindecare care nu arată perfect pe radiografie. În studiul norvegian, femeile și bărbații de peste 65 de ani tratați în gips au ajuns la un an la o funcție comparabilă cu cei operați cu placă. Cei operați și-au revenit mai repede, la 3 și la 6 luni, și au fost mai mulțumiți de încheietură.

Asta înseamnă că decizia la această vârstă e despre tine, nu doar despre os. Cineva care trăiește singur, conduce, are grijă de un partener bolnav sau cântă la pian poate alege operația pentru o recuperare mai rapidă. Cineva cu multe boli asociate, pentru care o anestezie e un risc, poate alege liniștit gipsul. Ambele sunt alegeri bune, făcute cu informația corectă.

05Recuperarea după gips sau după operație

  • Mișcă degetele, cotul și umărul din prima zi. Degetele înțepenite sunt mai greu de recuperat decât încheietura.
  • Ține mâna ridicată în primele zile, deasupra nivelului inimii, ca să scadă umflătura.
  • Gipsul stă de obicei 4–6 săptămâni. După operație, imobilizarea e mai scurtă, iar mișcarea încheieturii începe mai devreme.
  • După scoaterea gipsului, încheietura e rigidă și slabă. Exercițiile de mobilitate și apoi de forță durează câteva luni. Forța de prindere revine ultima.

La control, după scoaterea gipsului, caut două complicații. Prima e compresia nervului median, care dă amorțeală în degetul mare, arătător și mijlociu, ca în sindromul de tunel carpian. A doua e suferința tendonului care întinde degetul mare: dacă dintr-odată nu mai poți ridica degetul mare, vino repede. Pe ecografie le văd pe amândouă în aceeași ședință.

Mergi de urgență dacă gipsul strânge, degetele se umflă, se învinețesc sau amorțesc, ori durerea crește în loc să scadă. La fel dacă osul a ieșit prin piele sau mâna e rece și palidă.

06Fractura de încheietură e un semnal pentru osteoporoză

O căzătură de la înălțimea ta nu ar trebui să rupă un os sănătos. Când se întâmplă după 50 de ani, e de multe ori primul semn al osteoporozei. O meta-analiză pe 12 studii a arătat că femeile care au avut o fractură de încheietură au un risc de 1,43 ori mai mare de a-și rupe ulterior șoldul. La bărbați, datele au fost prea puține pentru o concluzie fermă.

De aceea îți cer, după ce fractura e tratată, o osteodensitometrie și câteva analize de sânge. Dacă osteoporoza se confirmă, tratamentul scade riscul următoarei fracturi. Am scris pe larg despre asta în articolul despre fractura de fragilitate după 50 de ani. La femei, scăderea estrogenului contează mult; legătura cu menopauza e explicată în articolul despre durerile articulare la menopauză.

Mai e prevenția căzăturilor: forța picioarelor, echilibrul, vederea, încălțămintea, covoarele din casă. Antrenamentul de forță de două ori pe săptămână ajută și oasele, și echilibrul. Am explicat cât e suficient în ghidul despre antrenamentul de forță.

07Întrebări frecvente

Cât timp stau în gips cu fractură de radius?

De obicei 4–6 săptămâni, cu radiografii de control în primele două săptămâni, ca să vedem dacă fractura rămâne în poziție. După operație, imobilizarea e de regulă mai scurtă.

Ce înseamnă fractură Pouteau-Colles?

E forma clasică a fracturii capătului de jos al radiusului, în care fragmentul se deplasează spre dosul mâinii. Din profil, încheietura arată ca o furculiță întoarsă. Apare de obicei după o căzătură pe mâna întinsă.

Este operația mai bună decât gipsul?

Nu în general. La multe fracturi deplasate, bine reduse, funcția la un an a fost aceeași cu gips sau cu broșe. Operația aduce o recuperare mai rapidă la unele persoane și e necesară când fractura e instabilă, intră mult în articulație sau alunecă în gips.

Placa trebuie scoasă după vindecare?

De cele mai multe ori, nu. Se scoate doar dacă deranjează, irită un tendon sau apare o complicație. Decizia o luați cu chirurgul care a operat.

Cât durează recuperarea completă după fractura de încheietură?

Mișcările de zi cu zi revin de obicei în 2–3 luni, iar forța completă de prindere poate cere 6 luni sau mai mult. La vârstnici, rigiditatea ușoară poate rămâne, fără să limiteze activitățile obișnuite.

De ce îmi amorțesc degetele după fractură?

Umflătura sau fragmentele pot apăsa pe nervul median, care trece prin fața încheieturii. Amorțeala în degetul mare, arătător și mijlociu, mai ales dacă se agravează, cere un control rapid.

Trebuie să fac osteodensitometrie după o fractură de încheietură?

Da, dacă ai peste 50 de ani și fractura a apărut după o căzătură banală. O fractură de încheietură crește riscul unei fracturi de șold sau de vertebră, iar tratamentul osteoporozei îl poate scădea.

Surse

  1. Costa ML, Achten J, Ooms A et al. Surgical fixation with K-wires versus casting in adults with fracture of distal radius: DRAFFT2 multicentre randomised clinical trial. BMJ 2022;376:e068041. PMC8767805
  2. Costa ML, Achten J, Parsons NR et al. Percutaneous fixation with Kirschner wires versus volar locking plate fixation in adults with dorsally displaced fracture of distal radius: randomised controlled trial. BMJ 2014;349:g4807. PMC4122170
  3. Hassellund SS, Williksen JH, Laane MM et al. Cast immobilization is non-inferior to volar locking plates in relation to QuickDASH after one year in patients aged 65 years and older: a randomized controlled trial of displaced distal radius fractures. Bone Joint J 2021;103-B(2):247–255. PubMed 33517725
  4. Johnson NA, Stirling ER, Divall P et al. Risk of hip fracture following a wrist fracture: a meta-analysis. Injury 2017;48(2):399–405. PubMed 27839795

Ai o fractură de încheietură și nu știi ce să alegi?

Vino cu radiografiile. Îți explic cât de deplasată e fractura, ce opțiuni ai și ce înseamnă fiecare pentru viața ta de zi cu zi. După ce scoți gipsul, verific mobilitatea, nervul median și tendoanele pe ecografie.

VB

Dr. Vadim Bîrca

Medic specialist ortopedie și traumatologie, cu formare parțială în Franța. Practică orientată pe diagnostic ecografic musculoscheletal și tratamente minim invazive ghidate ecografic. Consultații în București, pe Calea Călărașilor 179, și în Giurgiu.

Întoarce-te la activitățile care îți plac, fără operație acolo unde se poate.

Conținut scris și revizuit medical de Dr. Vadim Bîrca · ultima revizuire: 16 octombrie 2026

Informațiile din această pagină au scop educativ și nu înlocuiesc consultația medicală. Rezumatul studiilor citate este o interpretare în context clinic, nu o traducere a publicațiilor originale. Deciziile de tratament se iau individual, după examinare clinică și imagistică. Nu se pot garanta rezultate individuale ale niciunui tratament.
Sună acum: +40 729 077 770