Traumatisme · Oraș

Accidentările cu trotineta electrică: fracturile și loviturile pe care le vedem cel mai des

Trotinetele electrice au devenit parte din oraș: le închiriezi cu un clic, mergi repede, nu cauți loc de parcare. Odată cu ele au apărut și accidentările specifice: încheieturi rupte, coate lovite, glezne sucite și, prea des, lovituri la cap. Studiile de la urgențele din mai multe țări arată un tipar clar. Îți spun ce se rupe cel mai des, de ce și ce poți face ca să mergi mai sigur.

Răspunsul scurt: Accidentările cu trotineta electrică afectează cel mai des brațul și capul. O meta-analiză a 25 de studii cu 5.387 de pacienți a găsit leziuni ale membrului superior la 31,8% și ale capului la 19,5%. Doar 3,9% purtau cască, aproape unul din cinci era sub influența alcoolului sau a drogurilor, iar aproximativ 80% căzuseră singuri, fără coliziune. La Helsinki, limitarea vitezei și a folosirii noaptea a înjumătățit accidentările raportate la numărul de curse.

Bărbat pe o trotinetă electrică pe o stradă din oraș, fără cască
Pe trotineta electrică stai în picioare, pe roți mici; o groapă sau o frânare bruscă te aruncă des în față Foto: Javier Perez Montes / Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0

Trotineta electrică, în cifre

31,8%

dintre accidentați au leziuni ale brațului: încheietură, cot, umăr

19,5%

au lovituri la cap, a doua cea mai frecventă zonă afectată

3,9%

purtau cască în momentul accidentului

19 → 9

accidentări la 100.000 de curse la Helsinki, după limitarea vitezei și a folosirii noaptea

01Ce accidentări apar cel mai des

O meta-analiză publicată în 2024 a adunat 25 de studii de la urgențe, cu 5.387 de adulți accidentați cu trotineta electrică. Cele mai frecvente au fost leziunile membrului superior, la 31,8% dintre pacienți, urmate de cele ale capului, la 19,5%. Aproximativ 80% dintre accidentați căzuseră singuri, fără să fie loviți de o mașină sau de altcineva.

Un studiu din California, care a cuprins primul an cu trotinete de închiriat în oraș, a analizat 249 de pacienți: 31,7% aveau fracturi, 40,2% lovituri la cap, iar restul contuzii, entorse și plăgi. Cei mai mulți au plecat acasă din urgență, dar unii au avut leziuni grave. Aproape unul din zece accidentați nu era pe trotinetă, ci un pieton lovit sau împiedicat de ea.

Ce văd cel mai des, ca ortoped:

  • Fracturile de încheietură, la căderea pe mâna întinsă. Am scris despre ele în articolul despre fractura de încheietură.
  • Leziunile cotului, de la contuzii până la fracturi ale capului radial, osul mic de pe partea exterioară a cotului.
  • Umărul și clavicula, la căderea laterală. Vezi și articolul despre fractura de claviculă.
  • Glezna și genunchiul, când piciorul rămâne prins sub trotinetă sau pe bordură.
  • Fața și capul, la căderile în față.

02De ce cazi de pe trotinetă

Trotineta electrică are câteva particularități care explică tiparul leziunilor. Stai în picioare, cu centrul de greutate sus. Roțile sunt mici, așa că o groapă, o bordură sau o șină de tramvai le pot opri brusc. Frâna din față, folosită prea tare, te aruncă înainte. Iar viteza de 20–25 km/h, banală pentru o bicicletă, e mare pentru un vehicul fără nicio protecție și pe care cobori greu din mers.

Când trotineta se oprește brusc, corpul continuă înainte. Reflexul e să pui mâinile, iar încheieturile și coatele preiau șocul. Dacă mâinile nu ajung la timp, lovește fața sau capul. De aceea combinația braț și cap domină statisticile.

Cele mai multe accidentări nu vin din coliziuni. Vin dintr-o groapă, o bordură și o frână prea bruscă.

03Casca: aproape nimeni nu o poartă

În meta-analiza din 2024, doar 3,9% dintre accidentați purtau cască. În studiul din California, 4,4%. În Oslo, un studiu care a comparat accidentările de pe trotinetă cu cele de pe bicicletă a găsit cască la 2,1% dintre cei de pe trotinetă, față de 62,2% dintre bicicliști. Tot acolo, cei de pe trotinetă au avut mai des leziuni la cap și la gât decât bicicliștii: 31,7% față de 22,4%.

Casca nu previne căderea și nu protejează încheietura. Protejează însă capul, iar loviturile la cap sunt partea gravă a acestor accidente. Pentru trotinetele închiriate, o cască proprie, ușoară, e cea mai simplă măsură de protecție.

04Viteza, noaptea și alcoolul

Studiul din Oslo a arătat un tipar greu de ignorat: accidentările de pe trotinetă au avut loc mai ales în weekend, seara și noaptea. 39,5% dintre accidentați erau sub influența alcoolului, iar dintre cei accidentați noaptea, 91,3%. În meta-analiza din 2024, aproape unul din cinci accidentați era sub influența alcoolului sau a drogurilor.

Ce se întâmplă când un oraș intervine? La Helsinki, viteza maximă a trotinetelor închiriate a fost redusă ziua de la 25 la 20 km/h, noaptea la 15 km/h, iar în nopțile de vineri și sâmbătă, între miezul nopții și ora 5, folosirea lor a fost interzisă. Accidentările care au ajuns la spital au scăzut de la 19 la 9 la 100.000 de curse, iar scăderea s-a văzut mai ales noaptea.

Pakarinen și colab., JAMA Netw Open 2023. Accidentările cu trotinete închiriate la Helsinki, înainte și după restricții.
PerioadaAccidentări la 100.000 de curse
Fără restricții19
Cu limită de viteză și restricții noaptea9

05Ce faci după o căzătură de pe trotinetă

Mergi la urgență în aceeași zi după orice lovitură la cap urmată de pierderea cunoștinței, vărsături, dureri de cap care cresc, confuzie, somnolență sau tulburări de vedere, ca și după o lovitură la cap dacă iei anticoagulante. La fel, dacă un membru e deformat, există o rană deasupra osului sau degetele sunt amorțite ori reci.

Pentru restul, primul ajutor e cel obișnuit: oprești activitatea, sprijini zona lovită, pui gheață învelită într-un prosop, ridici membrul și scoți inelele dacă te-ai lovit la mână. Cum îți dai seama dacă e nevoie de radiografie am explicat în articolul despre fractură sau entorsă.

O durere de încheietură care rămâne după câteva zile, mai ales în scobitura de la baza degetului mare, merită văzută chiar dacă prima radiografie a fost normală, pentru că fracturile de scafoid nu se văd mereu din prima. O gleznă sucită pe bordură se tratează ca orice entorsă de gleznă, după ce se exclude fractura.

06Cum mergi mai sigur cu trotineta electrică

  • Cască, de fiecare dată, inclusiv pe trotinetele închiriate.
  • Viteză redusă, mai ales pe străzi necunoscute, pe asfalt stricat și noaptea.
  • Fără alcool. Datele din Oslo și din meta-analiză arată cât de des e prezent în aceste accidente.
  • Ambele mâini pe ghidon, fără telefon și fără pasager.
  • Atenție la gropi, borduri, șine de tramvai și frunze ude; le traversezi drept și încet.
  • Frânare progresivă, cu ambele frâne dacă trotineta le are, nu brusc pe roata din față.
  • Lumini și haine vizibile seara, încălțăminte închisă.
  • Primele curse pe străzi liniștite, ca să te obișnuiești cu accelerația și frâna.

Nu toate aceste sfaturi au fost testate separat în studii. Ele urmează însă direct din felul în care se produc accidentele: căderi singure, în față, cu viteză, seara și des după alcool.

07Întrebări frecvente

Care sunt cele mai frecvente accidentări cu trotineta electrică?

Leziunile brațului (încheietură, cot, umăr), la aproape o treime dintre accidentați, și loviturile la cap, la aproximativ unul din cinci. Urmează glezna, genunchiul și fața.

Trebuie să port cască pe trotineta electrică?

E recomandat. În studiile de la urgențe, sub 5% dintre accidentați purtau cască, iar loviturile la cap au fost a doua cea mai frecventă leziune. Casca nu previne căderea, dar protejează capul.

De ce se rupe des încheietura la căderea de pe trotinetă?

Pentru că trotineta se oprește brusc la o groapă sau la o bordură, corpul e aruncat înainte, iar reflexul e să pui mâinile. Încheieturile preiau tot șocul.

Ce fac dacă m-am lovit la cap căzând de pe trotinetă?

Mergi la urgență dacă ai pierdut cunoștința, dacă vomiți, dacă durerea de cap crește, dacă ești confuz sau somnolent ori dacă iei anticoagulante. Chiar fără aceste semne, cineva ar trebui să stea cu tine în primele ore.

Limita de viteză chiar reduce accidentările?

La Helsinki, după reducerea vitezei maxime și restricțiile de noapte pentru trotinetele închiriate, accidentările raportate la numărul de curse au scăzut aproximativ la jumătate.

Trotineta e mai periculoasă decât bicicleta?

Comparațiile directe sunt greu de făcut, pentru că oamenii le folosesc diferit. În Oslo, cei accidentați pe trotinetă au avut mai des lovituri la cap și la gât decât bicicliștii, purtau cască mult mai rar și erau mai des sub influența alcoolului.

Când merg la ortoped după o căzătură de pe trotinetă?

Dacă te doare la apăsare pe os, dacă articulația e umflată și nu o poți folosi normal sau dacă durerea rămâne după câteva zile. Deformările, rănile deasupra osului și amorțeala merg direct la urgență.

Surse

  1. Spota A, Granieri S, Ferrario L et al. Injury patterns of electric-scooter related trauma: a systematic review with proportion meta-analysis. Am Surg 2024;90(6):1702–1713. PubMed 38532248
  2. Trivedi TK, Liu C, Antonio ALM et al. Injuries associated with standing electric scooter use. JAMA Netw Open 2019;2(1):e187381. PMC6484536
  3. Stray AV, Siverts H, Melhuus K et al. Characteristics of electric scooter and bicycle injuries after introduction of electric scooter rentals in Oslo, Norway. JAMA Netw Open 2022;5(8):e2226701. PMC9379742
  4. Pakarinen O, Kobylin A, Harjola VP et al. Speed and nighttime usage restrictions and the incidence of shared electric scooter injuries. JAMA Netw Open 2023;6(11):e2341194. PMC10625032

Ai căzut de pe trotinetă?

La consult examinez încheietura, cotul, umărul sau glezna lovite, văd cu ecografia ligamentele și tendoanele și îți spun dacă e nevoie de radiografie. Loviturile la cap se evaluează însă la urgență.

VB

Dr. Vadim Bîrca

Medic specialist ortopedie și traumatologie, cu formare parțială în Franța. Practică orientată pe diagnostic ecografic musculoscheletal și tratamente minim invazive ghidate ecografic. Consultații în București, pe Calea Călărașilor 179, și în Giurgiu.

Întoarce-te la activitățile care îți plac, fără operație acolo unde se poate.

Conținut scris și revizuit medical de Dr. Vadim Bîrca · ultima revizuire: 21 octombrie 2026

Informațiile din această pagină au scop educativ și nu înlocuiesc consultația medicală. Rezumatul studiilor citate este o interpretare în context clinic, nu o traducere a publicațiilor originale. Deciziile de tratament se iau individual, după examinare clinică și imagistică. Nu se pot garanta rezultate individuale ale niciunui tratament.
Sună acum: +40 729 077 770