Durere la încheietura mâinii: ce îți spune locul în care doare

01De ce contează locul în care doare încheietura

Când spui „mă doare încheietura”, poate fi vorba de un tendon iritat, de un os fisurat, de un ligament rupt, de un nerv strâns sau de o articulație uzată. Fiecare stă într-o zonă precisă. Dacă poți arăta cu un deget locul durerii, ai făcut deja jumătate din diagnostic.

Împart încheietura în patru zone. Ține palma în jos și uită-te la mâna ta:

Contează și cum a început durerea. După o cădere pe mână gândesc întâi la fracturi și ligamente. Fără traumatism, la tendoane, uzură, chisturi și nervi. Iar dacă doare în ambele încheieturi, cu umflătură și rigiditate dimineața, mă gândesc la o boală inflamatorie.

02Durere pe partea degetului mare a încheieturii

E zona cu cele mai multe cauze frecvente.

• Tenosinovita De Quervain: durere chiar pe marginea încheieturii, sub degetul mare, la prins, la ridicatul bebelușului, la folosirea telefonului. Am scris despre ea în articolul despre tenosinovita De Quervain, iar harta completă a tendoanelor e în articolul despre tendinita la încheietura mâinii.
• Artroza de la baza degetului mare: durerea e puțin mai jos, spre palmă, la ciupit, la răsucit cheia, la deschis borcane. E mai frecventă la femei după 50 de ani. Detaliile sunt în articolul despre rizartroză.
• Fractura de scafoid, după o cădere pe mâna întinsă. Scafoidul e un os mic, în formă de luntre, la baza degetului mare.

Fractura de scafoid merită atenție specială. O analiză publicată în 2014 într-o revistă de medicină de urgență arată că scafoidul dă aproximativ 70% dintre fracturile oaselor mici ale încheieturii și că radiografia de la început nu e suficientă ca să excludă fractura. O fisură de scafoid poate să nu se vadă în primele zile.

Semnul clinic de bază e durerea la apăsare în „tabachera anatomică”, scobitura care apare la baza degetului mare când îl desfaci. Într-o meta-analiză din același an, sensibilitatea acestui semn a variat între 87% și 100%, adică aproape toate fracturile dor acolo. Specificitatea a fost însă foarte variabilă, deci multe încheieturi care dor acolo nu au fractură. Când tabachera nu doare deloc, probabilitatea unei fracturi scade mult. Când doare, după o cădere, imobilizez mâna chiar dacă radiografia e normală și repet investigația. RMN-ul e examenul cel mai precis pentru fracturile ascunse.

După o cădere pe mână, „radiografia e bună” nu înseamnă „nu e nimic”. Înseamnă că mai avem de verificat.

03Durere pe partea degetului mic a încheieturii

Partea dinspre degetul mic e mai greu de descifrat, pentru că multe structuri se înghesuie într-un loc mic:

• Cartilajul triunghiular, un mic disc între ulnă și oasele carpului, care amortizează și stabilizează încheietura. Se poate rupe la o cădere sau se poate uza în timp. Doare la răsucirea antebrațului, la sprijin pe mână, la ridicat din pat împingându-te în palme, uneori cu un clic.
• Tendinita tendonului ulnar, frecventă la sporturile cu rachetă, cu durere pe marginea încheieturii la mișcările de răsucire.
• Ulna mai lungă decât radiusul, care la unii oameni apasă pe cartilajul triunghiular și pe oasele carpului. Durerea crește la strângerea pumnului cu mâna înclinată spre degetul mic.
• Amorțeala în degetul mic și inelar nu vine de obicei din încheietură, ci de la nervul ulnar strâns la cot. Am explicat-o în articolul despre sindromul de tunel cubital.

Aici RMN-ul trebuie citit cu grijă. Un studiu canadian a făcut RMN de încheietură la 103 voluntari fără nicio durere. Cartilajul triunghiular a arătat modificări la 39 de încheieturi, iar o ruptură completă la 23. Modificările au fost mai frecvente odată cu vârsta. O analiză din 2024 a 7 studii a ajuns la aceeași concluzie: o ruptură pe RMN poate fi întâmplătoare și nu explică neapărat durerea. De aceea pun diagnosticul după examinare și cer RMN doar când rezultatul schimbă tratamentul.

Tratamentul începe aproape mereu fără operație: o orteză care limitează răsucirea, kinetoterapie și, în anumite cazuri, o infiltrație cu cortizon, așa cum recomandă și o recenzie din 2025 despre durerea de pe partea degetului mic. Operația se alege după diagnosticul exact, când instabilitatea sau durerea persistă.

04Durere pe dosul încheieturii

• Chistul sinovial e cea mai frecventă umflătură a încheieturii. Uneori e mare și se vede, alteori e mic și ascuns sub tendoane și dă doar durere la sprijin pe palmă sau la îndoirea încheieturii spre spate. Ce opțiuni ai, de la urmărire la aspirație și operație, am scris în articolul despre chistul sinovial la încheietură.
• Ligamentul dintre scafoid și semilunar, care se poate rupe la o cădere pe mâna întinsă. Leziunea nu se vede pe o radiografie obișnuită și e ușor de ratat. Dă durere pe dosul încheieturii, slăbiciune la prins și uneori un clic.
• Iritația la sprijin, la cei care fac flotări, yoga sau gimnastică, unde încheietura stă mult îndoită spre spate sub greutatea corpului.
• Boala Kienböck, rară, în care osul semilunar din mijlocul încheieturii își pierde din circulația sângelui. Dă durere surdă în centrul dosului încheieturii și rigiditate, la adulți tineri.

Chisturile ascunse sunt un bun exemplu pentru utilitatea ecografiei. Într-un studiu mic, pe 14 încheieturi cu suspiciune de chist ascuns, ecografia a găsit 11 chisturi, iar RMN-ul 9. Diametrul mediu a fost sub 5 milimetri. Autorii au recomandat ecografia ca primă investigație, pentru că poate examina încheietura în mișcare. O fac în aceeași ședință cu consultul, iar despre ce poate și ce nu poate vedea am scris în articolul despre ecografia musculoscheletală.

05Durere pe partea palmară a încheieturii

• Tunelul carpian: amorțeală și furnicături în degetul mare, arătător și mijlociu, care te trezesc noaptea și trec dacă scuturi mâna. Durerea de încheietură e de obicei mai puțin importantă decât amorțeala. Semnele, unul câte unul, sunt în articolul despre simptomele tunelului carpian.
• Tendinita flexorilor încheieturii, cel mai des a celui de pe partea degetului mare, cu durere la îndoirea încheieturii contra unei rezistențe.
• Chistul de pe partea palmară, aflat des chiar lângă artera radială, unde îți iei pulsul. Nu se aspiră la întâmplare, tocmai din cauza arterei.

Durerea și umflătura în ambele încheieturi, cu rigiditate dimineața care durează mai mult de o jumătate de oră și cu degete umflate, nu țin de o zonă anume. Ele cer analize pentru o artrită inflamatorie. Am scris despre ele în articolul despre semnele artritei reumatoide.

06Când mergi repede la medic și ce investigații ai nevoie

Vino la consult în câteva zile dacă după o cădere te doare pe partea degetului mare, chiar cu radiografia normală, dacă amorțeala din degete se agravează sau dacă mâna slăbește. Pentru durerea apărută fără traumatism, care nu cedează în 2–3 săptămâni de menajare, un consult planificat e suficient.

Investigațiile le aleg după zona care doare:

• Ecografia, în cabinet, pentru tendoane, chisturi, nervi și lichid în articulație.
• Radiografia, pentru oase, artroză și poziția ulnei față de radius.
• RMN-ul, pentru fracturile ascunse de scafoid, ligamente și cartilajul triunghiular, când rezultatul schimbă decizia.

Tratamentul depinde de cauză. Multe dureri de încheietură se rezolvă cu o orteză purtată câteva săptămâni, cu menajarea mișcării care doare și cu exerciții. Unde e nevoie, fac infiltrații ghidate ecografic, cu acul văzut pe ecran până la tendonul sau articulația bolnavă. Fracturile deplasate, ligamentele rupte cu instabilitate și chisturile care revin ajung la chirurgul de mână.

07Întrebări frecvente