Mână · Tendoane

Tendinita la încheietura mâinii: care tendon și de ce

Te doare încheietura când ridici un ibric ori când întorci o cheie. Nu e mereu aceeași tendinită: la încheietură există mai multe tendoane, iar locul durerii spune care e vinovat. O ecografie lămurește repede, iar tratamentul se potrivește după tendonul implicat.

Răspunsul scurt: Tendinita la încheietura mâinii nu e o singură boală. De Quervain doare pe partea degetului mare și e cea mai frecventă. Durerea pe partea degetului mic poate fi de la tendonul ECU. Infiltrația cu cortizon ghidată ecografic rezolvă complet simptomele la aproximativ trei sferturi dintre pacienți, iar o orteză care imobilizează degetul mare timp de 3 până la 4 săptămâni aduce un plus, deși mic.

Orteza de incheietura cu sprijin pentru degetul mare, purtata pe mana
Orteza care imobilizează degetul mare sprijină tendonul din primul compartiment dorsal, implicat în De Quervain Foto: Litlok / Wikimedia Commons, CC BY-SA 3.0

Încheietura, în cifre

74%

dintre încheieturile tratate cu infiltrație ecoghidată au avut rezoluție completă a simptomelor

379

încheieturi adunate în 10 studii despre infiltrația ecoghidată în De Quervain

1.663

pacienți, în medie de 46 de ani, în analiza care a comparat tratamentele pentru De Quervain

3–4 săpt.

durata ortezei care imobilizează degetul mare, după infiltrație

01Care tendon doare: harta încheieturii

La încheietura mâinii, tendoanele trec prin niște canale înguste, ținute de o bandă fibroasă. Când un tendon se freacă prea mult în canalul lui, teaca se îngroașă și doare. De aceea locul exact al durerii spune care tendon e implicat, iar tratamentul se potrivește după el.

  • Partea degetului mare (lateral): tenosinovita De Quervain, cea mai frecventă.
  • Partea degetului mic (ulnar): tendonul ECU, extensor carpi ulnaris, mai ales la sportivii cu rachetă.
  • Pe antebraț, la 4 până la 8 cm de încheietură: sindromul de intersecție, unde două grupe de tendoane se încrucișează.
  • Pe partea palmară, lângă degetul mare: tendonul FCR, flexor carpi radialis.

Alte cauze de durere la încheietură seamănă, dar nu sunt tendinite. Cel mai des, tunelul carpian, care dă amorțeală în degete. Am scris separat despre el în articolul despre tunelul carpian.

02De Quervain: durerea pe partea degetului mare

De Quervain e cea mai cunoscută tendinită a încheieturii. Apar două tendoane care mișcă degetul mare, în primul compartiment dorsal, iar teaca lor se îngroașă. Doare exact la baza degetului mare, când apeși, când prinzi un obiect sau când întorci încheietura.

E mai frecventă la femei, iar într-o analiză a 30 de studii, vârsta medie a pacienților a fost de 46 de ani, iar 80% erau femei. Apare des după perioade cu mișcări repetitive: ridicatul bebelușului, gătit, folositul telefonului. Am detaliat-o în articolul despre tenosinovita De Quervain.

Un semn simplu: durerea crește când închizi pumnul cu degetul mare înăuntru și îndoi încheietura spre degetul mic.

03ECU și intersecția: durerea din cealaltă parte

Tendinita ECU se simte pe partea degetului mic, la baza încheieturii. Tendonul trece pe lângă o mică proeminență a ulnei și își schimbă unghiul când întorci palma în jos. De aceea e frecventă la jucătorii de tenis, padel sau badminton, oriunde încheietura se răsucește mult.

Sindromul de intersecție apare puțin mai sus, pe antebraț, la 4 până la 8 cm de încheietură. Acolo se încrucișează grupe de tendoane care trec una peste alta, iar frecarea dintre ele inflamează țesutul. Nu se simte la încheietură, ci pe antebraț, la răsucire.

Ambele se pot confunda ușor cu o întindere musculară. Diferența o face examinarea, pentru că fiecare tendon se testează mișcând încheietura într-o anumită direcție.

04Ce vede ecografia

Ecografia e investigația care lămurește repede care tendon e bolnav. Ea arată teaca îngroșată, lichidul din jur și semnele de inflamație. Se face în dinamică, adică urmărește tendonul în timp ce mișcă încheietura, ceea ce o radiografie nu poate face.

Are și capcane pe care un ochi obișnuit le poate rata. La degetul mare, unii oameni au fire multiple de tendon, o variantă anatomică normală care nu trebuie citită greșit ca o ruptură. La tendonul ECU, un semnal mai deschis la mijloc e frecvent și ține de țesut normal, nu de boală. Radiografia rămâne utilă pentru a exclude un os sănătos, iar RMN-ul se face la nevoie. Despre cum se completează aceste investigații am scris în articolul despre ecografia musculoscheletală.

05Tratamentul: orteză și infiltrație ecoghidată

Pentru De Quervain, dovezile sunt destul de clare. O analiză în rețea pe 30 de studii și 1.663 de pacienți a arătat că infiltrațiile cu cortizon făcute sub ghidaj ecografic s-au clasat cel mai bine pe scăderea durerii. Adăugarea unei orteze care imobilizează degetul mare timp de 3 până la 4 săptămâni aduce un beneficiu în funcție care e semnificativ statistic, dar mic în viața de zi cu zi.

He și colab., J Med Radiat Sci 2023. Rezultatele infiltrației cu cortizon ghidate ecografic, pe 379 de încheieturi.
Rezultat după infiltrațieProcent
Rezoluție completă a simptomelor73,9%
Rezoluție parțială18,2%
Fără rezoluție7,9%

Ghidajul ecografic nu e un moft. Aceeași analiză a găsit mai multe vindecări și dureri mai mici când acul a fost văzut pe ecran, față de tehnica făcută „pe dibuite”. Explicația e simplă: la degetul mare, tendonul are uneori compartimente separate, iar medicamentul trebuie dus exact acolo unde e problema.

Pentru ECU și intersecție, tratamentul începe cu reducerea mișcării care a produs durerea, o orteză de sprijin și exerciții de întărire. Infiltrația rămâne o opțiune când durerea persistă, tot cu ghidaj ecografic.

06Când nu cedează: recidiva și operația

Infiltrația rezolvă majoritatea cazurilor, dar nu pe toate. În aceeași analiză, 29 din 163 de pacienți care se vindecaseră complet au avut o recidivă mai târziu. Recidiva nu înseamnă că tratamentul a fost greșit, ci că tendonul rămâne sensibil la efortul care l-a iritat prima dată.

Când durerea revine și se repetă, iar orteza și infiltrațiile nu mai ajung, se discută despre o intervenție chirurgicală mică. Ea deschide canalul strâmt în care alunecă tendonul. Operația se face rar, după ce metodele simple au fost epuizate.

Un tendon se tratează prin dozarea efortului, nu prin oprirea totală, iar la încheietură regula rămâne valabilă. Dacă durerea e însoțită de amorțeală în degete, gândul merge mai degrabă spre un nerv comprimat, cum ar fi tunelul carpian sau un deget în resort.

07Întrebări frecvente

Cum știu dacă e De Quervain sau altceva?

Locul durerii te ghidează. De Quervain doare pe partea degetului mare, la baza încheieturii. Durerea pe partea degetului mic ridică suspiciunea de tendon ECU. Dacă ai mai ales amorțeală în degete, e mai probabil un nerv comprimat. Ecografia lămurește.

Ajută orteza la tendinita de încheietură?

Da, ca parte din tratament. La De Quervain, o orteză care imobilizează degetul mare timp de 3 până la 4 săptămâni, după infiltrație, aduce un beneficiu funcțional. E mic, dar real. La ECU se folosește o orteză care sprijină încheietura.

De ce e mai bună infiltrația ghidată ecografic?

Pentru că medicul vede acul și duce medicamentul exact în teaca tendonului. O analiză pe 379 de încheieturi a găsit mai multe vindecări și dureri mai mici cu ghidaj ecografic, față de tehnica făcută fără imagine.

Cât durează până trece o tendinită de încheietură?

De obicei câteva săptămâni, dacă reduci mișcarea care a produs-o. Formele care durează de luni de zile răspund mai încet. După infiltrație, mulți se simt mai bine în una până la două săptămâni.

Se poate repeta infiltrația la încheietură?

Se poate, dar cu măsură. Nu facem infiltrații una după alta. Așteptăm să vedem efectul, iar dacă durerea revine repede și repetat, ne gândim la alte soluții, nu la încă o injecție.

Când e nevoie de operație?

Rar, doar după ce orteza și infiltrațiile nu au ajuns, iar durerea revine. La De Quervain, operația deschide canalul strâmt al tendonului. E o intervenție mică, dar rămâne ultima opțiune.

Trebuie să fac repaus complet?

Nu. Repausul complet slăbește mâna. Reducem mișcarea care doare, dar păstrăm restul activităților și adăugăm exerciții blânde. Tendonul se calmează prin dozarea efortului, nu prin oprirea totală.

Surse

  1. Challoumas D, Ramasubbu R, Rooney E et al. Management of de Quervain Tenosynovitis: A Systematic Review and Network Meta-Analysis. JAMA Netw Open 2023;6(10):e2337001. PMC10611995
  2. He KS, He KS, Cheah A, Al-Halabi B, Danino MA, Efanov JI. Unblinding de Quervain: a systematic review of ultrasound-guided injection of corticosteroids. J Med Radiat Sci 2023;70(3):319–326. PMC10500109
  3. Marth T, Grob NA, Jacobson JA et al. Tendon Anatomy and Tendon Disorders of the Wrist. Rofo 2025;197(10):1148–1161. PubMed 39933717
  4. Ilyas AM, Ast M, Schaffer AA, Thoder J. De Quervain tenosynovitis of the wrist. J Am Acad Orthop Surg 2007;15(12):757–764. PubMed 18063716
  5. Patrick NC, Hammert WC. Hand and Wrist Tendinopathies. Clin Sports Med 2020;39(2):247–258. PubMed 32115083

Te doare încheietura de câteva săptămâni?

La consult verific care tendon doare, îl văd pe ecografie și spun dacă e De Quervain, ECU sau altceva. Pleci cu diagnosticul clar și cu planul potrivit.

VB

Dr. Vadim Bîrca

Medic specialist ortopedie și traumatologie, cu formare parțială în Franța. Practică orientată pe diagnostic ecografic musculoscheletal și tratamente minim invazive ghidate ecografic. Consultații în București, pe Calea Călărașilor 179, și în Giurgiu.

Întoarce-te la activitățile care îți plac, fără operație acolo unde se poate.

Conținut scris și revizuit medical de Dr. Vadim Bîrca · ultima revizuire: 16 octombrie 2026

Informațiile din această pagină au scop educativ și nu înlocuiesc consultația medicală. Rezumatul studiilor citate este o interpretare în context clinic, nu o traducere a publicațiilor originale. Deciziile de tratament se iau individual, după examinare clinică și imagistică. Nu se pot garanta rezultate individuale ale niciunui tratament.
Sună acum: +40 729 077 770