Șold · Tendoane

Durerea laterală de șold („bursita”): de ce e de obicei tendonul și ce ajută

Te doare pe partea exterioară a șoldului, mai ales noaptea când stai pe partea respectivă, la urcatul scărilor sau după ce ai stat picior peste picior. Multora li s-a spus „bursită”. De cele mai multe ori, sursa reală e tendonul mușchilor fesieri, iar asta schimbă tratamentul.

Răspunsul scurt: Durerea pe partea laterală a șoldului vine de obicei dintr-o tendinopatie a mușchilor fesieri mijlociu și mic, nu doar din bursă. Cel mai bine documentat tratament e educația despre încărcare plus exerciții, care a dat rezultate mai bune decât infiltrația cu cortizon la un an. La formele cronice, PRP ecoghidat a avut rezultate mai durabile decât cortizonul.

Femeie care își ține partea laterală a șoldului
Durerea laterală de șold: bursită sau tendinopatie gluteală Foto: Sasun Bughdaryan / Unsplash

Durerea laterală de șold, în studii

78% vs 57%

pacienți mult ameliorați la 1 an: educație plus exerciții față de o infiltrație cu cortizon

204

pacienți cu tendinopatie gluteală confirmată prin RMN, în studiul LEAP din BMJ

82% vs 57%

ameliorare relevantă la 12 săptămâni: PRP față de cortizon, la forme cronice

2 ani

cât s-a menținut ameliorarea după PRP în același studiu

01„Bursită” sau tendon? Ce se întâmplă de fapt

Pe partea laterală a șoldului, pe un relief osos numit trohanterul mare, se prind tendoanele mușchilor fesier mijlociu și fesier mic. Între ele și piele există mici pungi cu lichid, bursele. Mult timp, orice durere din zonă s-a numit „bursită trohanteriană”.

Astăzi știm că, de cele mai multe ori, problema principală e în tendoane: o tendinopatie gluteală. Bursa poate fi și ea iritată, dar tratamentul care țintește doar bursa ratează adesea cauza. În studiile despre această afecțiune, majoritatea pacienților au fost femei, cu vârsta medie între 55 și 60 de ani.

Cum o recunoști

  • Durere pe partea exterioară a șoldului, uneori coborând pe coapsă.
  • Durere noaptea când stai culcat pe partea respectivă.
  • Durere la urcat scări, la mers mai mult, la ridicat din scaun.
  • Agravare după ce stai picior peste picior sau sprijinit pe un singur picior.

02Cum pun diagnosticul și ce exclud

Examinez șoldul, apoi fac ecografia musculoscheletală: văd tendoanele fesierilor, eventuale rupturi și bursa. Trei lucruri le diferențiez de la început, pentru că se tratează diferit:

  • Artroza de șold doare mai ales în zona inghinală și limitează rotația șoldului. Despre ea am scris în ghidul coxartrozei.
  • Durerea care vine din coloana lombară poate coborî pe fesă și pe coapsă. Semnele de alarmă le găsești în pagina despre durerea lombară.
  • Amorțeala pe fața laterală a coapsei poate fi o meralgie parestezică, adică un nerv comprimat, nu un tendon.

Dacă durerea te trezește noaptea, citește și articolul despre durerea de șold noaptea.

03Exerciții sau cortizon? Ce a arătat studiul LEAP

În 2018, BMJ a publicat un studiu randomizat pe 204 pacienți între 35 și 70 de ani, cu durere laterală de șold de peste trei luni și tendinopatie gluteală confirmată prin RMN. Au fost comparate trei strategii:

Studiul LEAP (Mellor și colab., BMJ 2018). Procentul de pacienți care au raportat o ameliorare clară a șoldului.
StrategieLa 8 săptămâniLa 1 an
Educație despre încărcare + 14 ședințe de exerciții în 8 săptămâni77% (51 din 66)78% (51 din 65)
O infiltrație cu cortizon58% (38 din 65)57% (36 din 63)
Fără tratament, doar așteptare29% (20 din 68)52% (31 din 60)

Cortizonul a ajutat pe termen scurt, dar exercițiile, însoțite de explicații despre cum să-ți încarci tendonul în viața de zi cu zi, au dat cele mai bune rezultate și la 8 săptămâni, și la un an.

Educația nu e un detaliu. Să știi că statul picior peste picior sau pe un singur șold apasă tendonul face parte din tratament la fel de mult ca exercițiile.

04Când exercițiile nu ajung: PRP sau cortizon?

Un studiu randomizat dublu-orb publicat în American Journal of Sports Medicine a inclus 80 de pacienți cu tendinopatie gluteală cronică, cu durere în medie de peste 14 luni, fără rupturi complete de tendon. Toți au primit o singură infiltrație ecoghidată în tendon: fie PRP, fie cortizon.

  • La 2 și 6 săptămâni, rezultatele au fost asemănătoare.
  • La 12 săptămâni, ameliorarea relevantă a apărut la 82% după PRP și la 57% după cortizon.
  • La urmărirea de 2 ani, ameliorarea după PRP s-a menținut, în timp ce efectul cortizonului a fost maxim pe la 6 săptămâni și nu s-a păstrat.

Pentru mine, asta înseamnă o ordine clară: întâi educație și exerciții. Dacă durerea persistă luni de zile, discutăm despre o infiltrație ecoghidată, iar în formele cronice PRP are argumente mai bune decât cortizonul pe termen lung. Despre cum lucrez cu infiltrațiile ghidate ecografic am scris în pagina despre infiltrațiile PRP ecoghidate.

05Ce poți face de mâine

  • Nu sta picior peste picior și nu sta mult sprijinit pe un singur șold, cu bazinul împins lateral.
  • Noaptea, dacă dormi pe partea sănătoasă, pune o pernă între genunchi.
  • Rămâi activ: mersul pe teren plat, în ritmul pe care îl tolerezi, e în regulă. Despre dozarea mersului am scris în pagina despre câți pași pe zi.
  • Întărește fesierii treptat, cu un program adaptat. Principiile generale le găsești în ghidul despre antrenamentul de forță.

06Întrebări frecvente

Bursita de șold trece singură?

Uneori se ameliorează și fără tratament, dar mai încet. În studiul LEAP, la un an, 52% dintre cei care doar au așteptat se simțeau clar mai bine, față de 78% dintre cei care au făcut educație și exerciții.

Infiltrația cu cortizon în șold ajută?

Ajută adesea pe termen scurt. În studii, efectul a fost cel mai bun în primele săptămâni și nu s-a menținut la fel de bine ca exercițiile sau ca PRP-ul pe termen lung. O folosesc selectiv, nu ca primă soluție.

PRP ajută la durerea laterală de șold?

La pacienții cu tendinopatie gluteală cronică, un studiu randomizat dublu-orb a arătat rezultate mai bune după PRP decât după cortizon la 12 săptămâni, menținute la 2 ani. Îl iau în calcul când exercițiile bine făcute nu au ajuns.

De ce mă doare șoldul noaptea, când stau pe o parte?

Pentru că greutatea corpului apasă direct pe tendoanele fesierilor și pe bursă. E unul dintre cele mai tipice semne ale tendinopatiei gluteale. O pernă între genunchi, cu somnul pe partea sănătoasă, ajută adesea.

E artroză de șold sau bursită?

Artroza doare mai ales în zona inghinală și limitează rotația șoldului, iar tendinopatia gluteală doare pe partea laterală și la apăsare pe osul de acolo. Examenul clinic și ecografia le diferențiază, iar radiografia confirmă artroza.

Ce exerciții sunt bune pentru tendinopatia gluteală?

Pornim cu exerciții ușoare pentru fesieri și creștem treptat încărcarea, spre mișcările de zi cu zi, cum ar fi ridicatul de pe scaun sau urcatul pe o treaptă. Programul îl adaptăm după durere și îl primești scris la consult.

Trebuie operat tendonul fesierului?

Foarte rar. Operația se discută la rupturi importante de tendon sau după eșecul tratamentelor conservatoare bine făcute. În aceste situații te trimit la un coleg chirurg, cu ecografia și RMN-ul interpretate.

Surse

  1. Mellor R, Bennell K, Grimaldi A et al. Education plus exercise versus corticosteroid injection use versus a wait and see approach on global outcome and pain from gluteal tendinopathy: prospective, single blinded, randomised clinical trial. BMJ 2018;361:k1662. PMC5930290
  2. Fitzpatrick J, Bulsara MK, O'Donnell J et al. The Effectiveness of Platelet-Rich Plasma Injections in Gluteal Tendinopathy: A Randomized, Double-Blind Controlled Trial Comparing a Single Platelet-Rich Plasma Injection With a Single Corticosteroid Injection. Am J Sports Med 2018;46(4):933–939. PubMed 29293361
  3. Fitzpatrick J, Bulsara MK, O'Donnell J, Zheng MH. Leucocyte-Rich Platelet-Rich Plasma Treatment of Gluteus Medius and Minimus Tendinopathy: A Double-Blind Randomized Controlled Trial With 2-Year Follow-up. Am J Sports Med 2019;47(5):1130–1137. PubMed 30840831

Te doare șoldul pe partea laterală?

La consult examinez șoldul și văd tendoanele și bursa pe ecografie în aceeași ședință. Afli de unde vine durerea și primești un plan de exerciții adaptat.

VB

Dr. Vadim Bîrca

Medic specialist ortopedie și traumatologie, cu formare parțială în Franța. Practică orientată pe diagnostic ecografic musculoscheletal și tratamente minim invazive ghidate ecografic. Consultații în București, pe Calea Călărașilor 179, și în Giurgiu.

Întoarce-te la activitățile care îți plac, fără operație acolo unde se poate.

Conținut scris și revizuit medical de Dr. Vadim Bîrca · ultima revizuire: 7 octombrie 2026

Informațiile din această pagină au scop educativ și nu înlocuiesc consultația medicală. Rezumatul studiilor citate este o interpretare în context clinic, nu o traducere a publicațiilor originale. Deciziile de tratament se iau individual, după examinare clinică și imagistică. Nu se pot garanta rezultate individuale ale niciunui tratament.
Sună acum: +40 729 077 770