Coloană · Nervi

Sciatica: durerea care coboară pe picior

Durerea pornește din fesă și coboară pe spatele coapsei, uneori până în laba piciorului, cu furnicături sau amorțeală. Mulți o numesc „nervul sciatic” și se tem de ce e mai rău. De cele mai multe ori se ameliorează, dar la unii oameni durează luni, iar ce crezi despre durere contează mai mult decât ai crede.

Răspunsul scurt: Sciatica e durerea care coboară pe picior pentru că o rădăcină nervoasă din coloana lombară e iritată, cel mai des de o hernie de disc. Se ameliorează des în câteva săptămâni, dar nu la toți: într-un studiu pe 609 pacienți, 55% erau semnificativ mai bine la un an. Pregabalinul, des prescris, nu a fost mai eficient decât placebo într-un studiu mare. RMN-ul e necesar doar la semne de alarmă sau când durerea nu cedează.

Ilustrație 3D a coloanei lombare și a bazinului, cu nervul sciatic evidențiat în galben și zona de compresie în portocaliu
Sciatica apare când o rădăcină nervoasă din coloana lombară e iritată, iar durerea coboară pe traseul nervului sciatic Foto: www.scientificanimations.com/ / Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0

Sciatica, pe scurt

55%

dintre pacienții cu sciatică de la medicul de familie erau semnificativ mai bine la un an

209

pacienți într-un studiu randomizat care a testat pregabalinul în sciatică

3,7 vs 3,1

durerea de picior la 8 săptămâni, pregabalin față de placebo: fără diferență reală

227 vs 124

efecte adverse raportate cu pregabalin față de placebo, mai ales amețeli

01Ce este sciatica, de fapt

Sciatica nu e o boală, ci un tip de durere. Ea apare când una dintre rădăcinile nervoase care pleacă din coloana lombară spre picior e comprimată sau iritată. Rădăcinile L4, L5 și S1 se unesc și formează nervul sciatic, cel mai lung nerv din corp, așa că durerea urmează traseul lui: fesă, spatele sau lateralul coapsei, gamba, uneori laba piciorului.

Semnele tipice sunt durerea care coboară sub genunchi, adesea mai puternică decât durerea de spate, furnicăturile sau amorțeala într-o zonă precisă a piciorului și durerea care crește la tuse, strănut sau la statul mult pe scaun.

Nu orice durere care „trage” pe picior e sciatică. Dacă se oprește deasupra genunchiului, vine des din altă parte.

02De unde vine: cauzele frecvente și cele rare

  • Hernia de disc lombară e de departe cea mai frecventă cauză la adulții sub 60 de ani. Am scris pe larg despre cum evoluează hernia de disc și când se operează.
  • Stenoza de canal lombar, la vârstnici: durerea apare la mers și se liniștește când te apleci sau stai jos.
  • Alunecarea unei vertebre (spondilolisteza), care îngustează locul de ieșire al rădăcinii.
  • Cauze rare: chisturi, infecții, tumori. Aici intră semnele de alarmă de mai jos.

Sunt și dureri care seamănă cu sciatica fără să fie. Tendoanele fesierilor dau durere pe lateralul coapsei (am explicat-o în articolul despre durerea laterală de șold), articulația sacroiliacă și mușchii fesieri dau durere în fesă, iar un nerv prins la nivelul inghinal dă arsură pe fața coapsei, în meralgia parestezică. Tratamentul e diferit, așa că diferențierea contează.

03Cât durează și ce poți aștepta

Depinde de cine e studiat și cum se măsoară vindecarea. La pacienții cu sciatică severă din studiile chirurgicale, aproape toți se simt recuperați la un an. La cei care merg la medicul de familie cu durere pe picior de origine lombară, tabloul e mai amestecat. Cohorta britanică ATLAS a urmărit 609 astfel de pacienți: la 12 luni, 55% aveau o scădere de cel puțin 30% a limitării produse de durere.

Același studiu a găsit și ce frânează recuperarea: durerea de picior care durează deja de mult, numărul mare de alte simptome puse pe seama durerii și, cel mai puternic factor, convingerea pacientului că problema va dura mult. Nu e un reproș. E un lucru pe care îl putem lucra împreună, cu o explicație clară despre ce se întâmplă în coloană și un plan de mișcare realist.

Durerea de picior scade de obicei înaintea amorțelii, care poate rămâne mai mult timp fără să fie un semn rău.

04Ce medicamente ajută și ce nu

Pregabalinul, un medicament pentru durerea de nerv, e prescris foarte des în sciatică. Un studiu randomizat publicat în New England Journal of Medicine în 2017 l-a testat pe 209 pacienți, comparat cu placebo, timp de 8 săptămâni:

Mathieson și colab., N Engl J Med 2017. Durerea de picior pe o scală 0–10.
RezultatPregabalinPlacebo
Durere de picior la 8 săptămâni3,73,1
Durere de picior la 1 an3,43,0
Efecte adverse raportate227124

Ambele grupuri s-au îmbunătățit în timp. Pregabalinul nu a adăugat nimic, dar a adus mai multe amețeli. De aceea nu îl recomand de rutină în sciatica acută.

Antiinflamatoarele și analgezicele simple, luate pe o perioadă scurtă, pot face nopțile și mersul mai suportabile, chiar dacă efectul lor e modest. Le alegem la consult în funcție de stomac, rinichi și inimă. Infiltrația epidurală, făcută de un medic specializat pe coloană, poate scădea durerea pentru câteva săptămâni la unii pacienți.

05Ce faci acasă și când e nevoie de RMN

  • Rămâi activ în limita durerii. Plimbări scurte, de mai multe ori pe zi. Repausul la pat nu ajută.
  • Caută pozițiile care liniștesc piciorul. Pentru unii e întinsul pe spate cu genunchii pe o pernă, pentru alții mersul încet.
  • Evită statul lung pe scaun în primele săptămâni. Ridică-te la fiecare 20–30 de minute.
  • Kinetoterapia ajută după faza acută, cu exerciții care țin coloana mobilă și picioarele puternice.

RMN-ul nu e necesar în primele săptămâni dacă nu ai semne de alarmă. Îl cer când durerea nu cedează după 6–8 săptămâni, când se discută o infiltrație sau o operație, ori când apare slăbiciune.

Mergi la urgențe în aceeași zi dacă apare amorțeală în zona perineului, probleme cu urina sau scaunul, ori slăbiciune a piciorului care se agravează. Restul semnelor de alarmă sunt adunate în articolul despre durerea lombară.

06Întrebări frecvente

Cât durează o criză de sciatică?

Variază mult. Mulți se simt clar mai bine în câteva săptămâni, alții au simptome care durează luni sau revin. Într-un studiu britanic pe 609 pacienți, 55% erau semnificativ mai bine la un an. Amorțeala trece de obicei mai încet decât durerea.

E bine să stau în pat cu sciatică?

Nu. Repausul la pat nu grăbește vindecarea și slăbește mușchii. Mișcarea în limita durerii, cu plimbări scurte și dese, e mai bună decât odihna completă.

Ajută pregabalinul sau gabapentinul la sciatică?

Într-un studiu randomizat mare, pregabalinul nu a redus durerea de picior mai mult decât placebo, nici la 8 săptămâni, nici la un an, dar a dat mai multe efecte adverse. Nu îl folosesc de rutină.

Sciatica poate fi de la șold?

Durerea poate semăna, dar sciatica adevărată vine din coloană. Șoldul, tendoanele fesiere sau articulația sacroiliacă pot da durere în fesă și coapsă, de obicei fără să coboare sub genunchi. La consult le diferențiez prin examinare.

Când trebuie făcut RMN la sciatică?

Când există semne de alarmă, când apare slăbiciune în picior sau când durerea nu cedează după 6–8 săptămâni. În primele săptămâni, fără aceste semne, RMN-ul nu schimbă tratamentul.

Masajul ajută la nervul sciatic?

Poate aduce o relaxare temporară a mușchilor din jur, dar nu tratează rădăcina nervoasă iritată. E în regulă dacă îți face bine, fără presiune puternică pe zona dureroasă.

Surse

  1. Konstantinou K et al. Prognosis of sciatica and back-related leg pain in primary care: the ATLAS cohort. Spine J 2018;18(6):1030–1040. PMC5984249
  2. Mathieson S et al. Trial of pregabalin for acute and chronic sciatica. N Engl J Med 2017;376(12):1111–1120. PubMed 28328324

Te doare piciorul de la spate?

La consult verific forța, reflexele și sensibilitatea pe fiecare rădăcină nervoasă și exclud cauzele care imită sciatica: șoldul, tendoanele fesiere, nervii prinși mai jos.

VB

Dr. Vadim Bîrca

Medic specialist ortopedie și traumatologie, cu formare parțială în Franța. Practică orientată pe diagnostic ecografic musculoscheletal și tratamente minim invazive ghidate ecografic. Consultații în București, pe Calea Călărașilor 179, și în Giurgiu.

Întoarce-te la activitățile care îți plac, fără operație acolo unde se poate.

Conținut scris și revizuit medical de Dr. Vadim Bîrca · ultima revizuire: 15 octombrie 2026

Informațiile din această pagină au scop educativ și nu înlocuiesc consultația medicală. Rezumatul studiilor citate este o interpretare în context clinic, nu o traducere a publicațiilor originale. Deciziile de tratament se iau individual, după examinare clinică și imagistică. Nu se pot garanta rezultate individuale ale niciunui tratament.
Sună acum: +40 729 077 770