Picior · Diagnostic

Durerea de călcâi: 6 cauze și cum le deosebești

Aproape toată lumea pune durerea de călcâi pe seama „pintenului” sau a fasciitei. De multe ori chiar așa e. Dar călcâiul are în câțiva centimetri un tendon, o fascie, o pernuță de grăsime, un os și un nerv mic, și fiecare doare altfel. Locul exact și momentul în care apare durerea spun mult înainte de orice investigație.

Răspunsul scurt: Cea mai frecventă cauză a durerii de călcâi e fasciita plantară: durere sub călcâi, spre interior, mai puternică la primii pași de dimineață. Durerea din spatele călcâiului vine de obicei din tendonul lui Ahile la inserție. Durerea în mijlocul pernuței, la mers desculț pe suprafețe dure, sugerează atrofia pernuței de grăsime. Fractura de stres a calcaneului apare după creșterea bruscă a efortului și se vede pe radiografie doar într-o mică parte din cazuri. Arsura și amorțeala sugerează un nerv prins. Un consult cu ecografie le deosebește în aceeași ședință.

Radiografie din profil a călcâiului, cu un mic depozit de calciu la inserția tendonului lui Ahile pe calcaneu
În câțiva centimetri de călcâi se întâlnesc osul, tendonul lui Ahile, fascia plantară și un nerv mic, iar fiecare doare în alt loc Foto: Mikael Häggström / Wikimedia Commons, CC0

Călcâiul, în patru cifre

54%

dintre pacienții cu fasciită plantară nu mai aveau simptome la aproape 9 ani de la diagnostic

725 zile

a durat în medie fasciita la cei care s-au vindecat complet, în același studiu

15%

dintre fracturile de stres ale calcaneului s-au văzut pe radiografia simplă; restul doar pe RMN

4–11%

dintre adulții fără probleme au pe RMN semnul atribuit nervului Baxter, deci nu e o dovadă în sine

01Harta durerii: unde doare și ce înseamnă

Primul lucru pe care îl fac la consult e să te rog să pui un deget acolo unde doare cel mai tare. Nu e un gest de formă. În călcâi, câțiva centimetri separă cauze cu tratamente complet diferite.

Orientare după locul și momentul durerii. Nu înlocuiește examinarea, dar te ajută să înțelegi ce caut.
Unde doareCând doareCe e probabil
Sub călcâi, spre interiorprimii pași dimineața, după statul josfasciită plantară
În mijlocul pernuțeimers desculț, pe gresie sau asfaltpernuța de grăsime subțiată sau iritată
Spatele călcâiului, jos, unde se prinde tendonulla început de efort, la urcat, la pantofii cu toc rigidtendinopatia ahiliană de inserție
Spatele călcâiului, sus, cu o umflătură osoasăla frecarea cu bordura pantofuluideformarea Haglund, cu sau fără bursită
Tot călcâiul, inclusiv pe laturila fiecare pas, după o creștere bruscă a efortuluifractură de stres a calcaneului
Interior, cu arsură sau amorțealăseara, după o zi pe picioare, uneori noapteaun nerv mic prins (nervul Baxter)

Cauzele se pot suprapune. Un alergător poate avea în același timp fascia îngroșată și pernuța iritată, iar tratamentul trebuie să le acopere pe amândouă.

02Fasciita plantară: cauza cea mai frecventă

Fascia plantară e o bandă groasă care pleacă din partea de jos a calcaneului spre degete. Când e suprasolicitată, doare la prinderea ei pe os. Semnul tipic: primii pași de dimineață sunt cei mai grei, apoi durerea scade după câteva minute de mers și revine după ce ai stat jos sau după o zi lungă în picioare.

Fasciita e mai încăpățânată decât se crede. Un studiu danez a reexaminat 174 de pacienți diagnosticați clinic și ecografic, în medie la aproape 9 ani după diagnostic. La momentul controlului, 54% nu mai aveau simptome, iar la ei durerea ținuse în medie 725 de zile. Riscul de a avea încă fasciită era 80,5% la un an de la debut și 50% la cinci ani. Femeile și cei cu durere în ambele călcâie au avut o evoluție mai lentă. Prezența pintenului pe radiografie nu a schimbat evoluția.

Pintenul văzut pe radiografie nu e cauza durerii. E un semn că fascia trage de os de multă vreme.

Tratamentul, de la exercițiile pentru fascie până la opțiunile pentru formele care nu cedează, l-am descris pas cu pas în articolul despre fasciita plantară. Ce înseamnă pintenul pe care l-ai văzut pe imagine am explicat separat, în pagina despre pintenul calcanear.

03Spatele călcâiului: Ahile inserțional și Haglund

Când durerea e în spatele călcâiului, chiar unde tendonul lui Ahile se prinde pe os, vorbim de tendinopatie de inserție. E frecventă la alergători, dar și la oamenii cu greutate mare sau cu gambele rigide. Doare la începutul efortului, la urcat scări sau pante și la apăsarea directă pe os.

Deasupra inserției, unii oameni au o proeminență osoasă pe colțul calcaneului, numită deformare Haglund. Pantoful cu bordură rigidă freacă zona, iar bursa dintre tendon și os se inflamează. Mulți pleacă de la consult convinși că „umflătura” trebuie tăiată. Un studiu din 2023 a comparat radiografiile a 50 de pacienți cu tendinopatie de inserție cu ale unor persoane de aceeași vârstă și sex fără această problemă. Mărimea deformării Haglund a fost practic identică în cele două grupuri (3,3 față de 3,2 mm). Ce i-a deosebit au fost calcificările din interiorul tendonului și pintenul din spatele calcaneului.

De aceea tratez întâi tendonul, nu osul. Exercițiile de încărcare se adaptează la inserție: fără coborârea călcâiului sub nivelul treptei, ca să nu strivim tendonul pe os. Am scris pe larg despre tendinita ahiliană și exercițiile care au dovezi. Pe termen scurt, o talonetă de câțiva milimetri și un pantof fără bordură tare pe călcâi descarcă zona.

04Fractura de stres a calcaneului

O fractură de stres nu vine dintr-o lovitură, ci din multe impacturi repetate pe un os care nu a avut timp să se adapteze. Tabloul tipic: ai crescut brusc kilometrii, ai trecut la alergare pe asfalt sau ai început marșuri lungi, iar călcâiul a început să doară la fiecare pas, din ce în ce mai tare. Strângerea călcâiului din lateral, între palme, doare. La fasciită, de obicei nu.

Problema e că radiografia iese des normală. Un studiu finlandez pe recruți militari a găsit leziunile de stres ale calcaneului pe RMN, iar pe radiografia simplă s-au văzut doar la 15% dintre pacienți. Majoritatea au fost în partea din spate a osului, dar nu toate.

Dacă suspectez o fractură de stres, cer RMN chiar dacă radiografia e curată și opresc impactul până la confirmare. La femei după menopauză sau la oricine face o fractură de stres fără un efort mare, mă uit și la os: am explicat legătura în articolul despre osteoporoză și fracturile de fragilitate.

05Pernuța de grăsime și nervul Baxter

Pernuța călcâiului e un strat de grăsime organizată în compartimente, care amortizează fiecare pas. Cu vârsta, după multe infiltrații locale sau după ani de alergare, se poate subția sau irita. Durerea e în centrul călcâiului, nu spre interior, crește la mers desculț pe suprafețe dure și nu are tiparul „primului pas” din fasciită. Unii autori o consideră a doua cauză de durere sub călcâi, după fasciită. Pe ecografia musculoscheletală se vede grosimea și aspectul pernuței, comparativ cu partea sănătoasă. Ajută încălțămintea cu talpă amortizantă și cupele de silicon pentru călcâi.

Un lucru despre infiltrațiile cu cortizon, de care mulți se tem: în studiul danez de mai sus, pacienții care primiseră o infiltrație ecoghidată aveau, după ani, pernuța la fel de groasă ca ceilalți (9,0 față de 9,4 mm). Nu e un permis pentru infiltrații repetate, dar o infiltrație făcută corect nu pare să distrugă pernuța.

Nervul Baxter e o ramură mică a nervului plantar lateral, care trece pe sub călcâi, spre interior. Când e prins, durerea arde, poate iradia spre marginea exterioară a tălpii și nu se ameliorează după primii pași. Diagnosticul e clinic. Un semn des citat e grăsimea apărută într-un mușchi mic al degetului mic, pe RMN. O analiză din 2025 a arătat însă că acest semn apare la 4–11% dintre adulți în general, cu sau fără durere de picior, așa că nu îl pot folosi singur ca dovadă.

06Când mergi repede la medic

  • Nu poți călca deloc pe picior după o cădere sau o săritură de la înălțime. Calcaneul se poate fractura și trebuie radiografie în aceeași zi.
  • Călcâiul e roșu, cald și umflat, mai ales cu febră sau cu o rană pe talpă. La diabetici, chiar și fără durere mare.
  • Durerea crește de la o zi la alta la fiecare pas, după o creștere a efortului: posibilă fractură de stres.
  • Amorțeala se extinde pe talpă sau apare slăbiciune în picior.
  • Durerea te trezește noaptea, fără legătură cu efortul, sau o însoțesc scăderea în greutate și oboseala.

Un caz aparte: un tânăr cu durere în ambele călcâie, rigiditate de spate dimineața și uneori un genunchi umflat. Aici călcâiul poate fi primul semn al unei boli inflamatorii, iar evaluarea continuă la reumatolog. Diferența dintre uzură și inflamație am explicat-o în articolul despre artroză și artrită.

07Întrebări frecvente

De ce mă doare călcâiul dimineața când mă dau jos din pat?

E semnul clasic al fasciitei plantare. Peste noapte fascia stă scurtată, iar primii pași o întind brusc. Durerea scade de obicei după câteva minute de mers și revine după ce stai jos mai mult.

Pintenul calcanear e cauza durerii?

De cele mai multe ori, nu. Mulți oameni au pinten pe radiografie și nu îi doare nimic. În studiul danez pe 174 de pacienți, prezența pintenului nu a influențat evoluția fasciitei. Pintenul arată doar că fascia trage de os de multă vreme.

Cât durează până trece durerea de călcâi?

Depinde de cauză. Fasciita poate dura luni sau chiar ani: într-un studiu, cei vindecați au avut simptome în medie aproape doi ani. O fractură de stres se vindecă de regulă în câteva săptămâni sau luni, cu impactul oprit. Diagnosticul corect scurtează drumul.

Ce încălțăminte e bună pentru durerea de călcâi?

Pentru fasciită și pernuța iritată: talpă cu amortizare bună și sprijin sub arc, evitând mersul desculț pe suprafețe dure. Pentru durerea din spatele călcâiului: un pantof cu toc mic și fără bordură rigidă care să apese pe zonă.

Când trebuie făcută radiografie sau ecografie la călcâi?

Radiografia, după un traumatism sau când bănuiesc o problemă de os. Ecografia o fac la consult când durerea nu trece în câteva săptămâni, ca să văd fascia, tendonul lui Ahile și pernuța. RMN-ul îl cer la suspiciunea de fractură de stres cu radiografie normală.

Durerea de călcâi poate veni de la coloană?

Rar, dar se poate. O rădăcină nervoasă iritată în coloana lombară poate da durere sau amorțeală până în talpă. De obicei se însoțește de durere pe spatele piciorului și de alte semne pe care le verific la examinare.

Ajută infiltrațiile la durerea de călcâi?

Depinde de cauză. În fasciita care nu cedează la exerciții le putem discuta, iar opțiunile le-am explicat în articolul despre fasciita plantară. În tendonul lui Ahile nu fac infiltrații cu cortizon. La fractura de stres nu au niciun rol.

Surse

  1. Hansen L, Krogh TP, Ellingsen T et al. Long-term prognosis of plantar fasciitis: a 5- to 15-year follow-up study of 174 patients with ultrasound examination. Orthop J Sports Med 2018;6(3):2325967118757983. PMC5844527
  2. Sormaala MJ, Niva MH, Kiuru MJ et al. Stress injuries of the calcaneus detected with magnetic resonance imaging in military recruits. J Bone Joint Surg Am 2006;88(10):2237–2242. PubMed 17015602
  3. Lee W, Giro ME, Crymes C. Association of Haglund deformity size and insertional Achilles tendinopathy. Foot Ankle Int 2023;44(8):719–726. PubMed 37218117
  4. Chen JSC, Abbott M, Landorf KB. Association of Baxter's neuropathy and fatty infiltration of the abductor digiti minimi muscle on magnetic resonance imaging: a systematic review. J Foot Ankle Res 2025;18(3):e70075. PMC12367558
  5. Balius R, Bossy M, Pedret C et al. Heel fat pad syndrome beyond acute plantar fasciitis. Foot (Edinb) 2021;48:101829. PubMed 34399148

Te doare călcâiul de câteva săptămâni?

La consult caut punctul exact al durerii și văd pe ecografie fascia, tendonul lui Ahile și pernuța călcâiului, în aceeași ședință. Pleci știind de unde vine durerea și ce ai de făcut.

VB

Dr. Vadim Bîrca

Medic specialist ortopedie și traumatologie, cu formare parțială în Franța. Practică orientată pe diagnostic ecografic musculoscheletal și tratamente minim invazive ghidate ecografic. Consultații în București, pe Calea Călărașilor 179, și în Giurgiu.

Întoarce-te la activitățile care îți plac, fără operație acolo unde se poate.

Conținut scris și revizuit medical de Dr. Vadim Bîrca · ultima revizuire: 16 octombrie 2026

Informațiile din această pagină au scop educativ și nu înlocuiesc consultația medicală. Rezumatul studiilor citate este o interpretare în context clinic, nu o traducere a publicațiilor originale. Deciziile de tratament se iau individual, după examinare clinică și imagistică. Nu se pot garanta rezultate individuale ale niciunui tratament.
Sună acum: +40 729 077 770