01Ce înseamnă „condromalacie rotuliană”
Rotula are pe fața din spate un strat gros de cartilaj, cel mai gros din corp. Ea alunecă într-un șanț al femurului de fiecare dată când îndoi și întinzi genunchiul. „Condromalacie” vine din greacă și înseamnă, literal, cartilaj moale. Radiologul folosește termenul când vede că o porțiune din acest strat are alt semnal decât restul, e umflată, subțiată sau are fisuri.
Atât. Cuvântul descrie o imagine. Nu spune de unde vine durerea ta, nu spune cât de repede evoluează și nu e sinonim cu artroza. În practică văd des oameni speriați de un buletin pe care nimeni nu li l-a explicat, convinși că au „genunchiul tocit” la 30 de ani. Majoritatea nu au.
Condromalacia e un cuvânt de pe buletin. Diagnosticul îl pune examinarea genunchiului, nu fraza de la finalul buletinului.
02Gradele de pe RMN și ce înseamnă fiecare
Cei mai mulți radiologi folosesc o scală în patru trepte, derivată din clasificarea Outerbridge, propusă inițial pentru ce vede chirurgul în artroscopie:
| Grad | Ce vede radiologul | Ce înseamnă pentru tine |
|---|---|---|
| I | Cartilaj cu semnal modificat, ușor umflat, suprafața intactă | Modificare minimă, frecventă și la oameni fără durere |
| II | Fisuri superficiale, sub jumătate din grosimea cartilajului | Leziune parțială, de obicei fără consecințe pe termen scurt |
| III | Fisuri adânci, peste jumătate din grosime | Merită urmărită, mai ales la cei care fac sport cu sărituri |
| IV | Cartilaj pierdut complet, osul de dedesubt e expus | Seamănă deja cu artroza femuro-patelară |
Gradul IV pe o zonă întinsă, mai ales după 50 de ani, se discută deja ca artroză a compartimentului dintre rotulă și femur. Am explicat cum se citesc gradele de artroză în articolul despre stadiile artrozei de genunchi. Gradele I și II, la un om tânăr, sunt altă poveste.
Mai e un lucru de știut: gradarea depinde de aparat, de secvențele folosite și de cel care citește. Același genunchi poate primi grade diferite la două centre. Nu e o măsurătoare exactă.
03De ce gradul nu spune cât de tare te doare
Cartilajul nu are nervi. O fisură în cartilaj nu poate durea direct. Durerea vine din țesuturile din jur: osul de sub cartilaj, membrana articulației, grăsimea de sub rotulă, tendoanele. De aici și nepotrivirea pe care o văd zilnic între imagine și simptome.
Două studii o arată clar. O meta-analiză din 2019 a strâns 63 de studii cu RMN făcut la 4.751 de adulți fără durere și fără vreo accidentare de genunchi. Defectele de cartilaj au apărut la 24% dintre ei în total: la 11% dintre cei sub 40 de ani și la 43% dintre cei de peste 40.
Al doilea studiu, făcut în Olanda, a comparat RMN-uri de înaltă rezoluție la 64 de tineri cu durere în fața genunchiului și la 70 de tineri fără durere, cu vârsta medie de 23 de ani. Micile defecte ale cartilajului rotulei au apărut aproape la fel de des în ambele grupuri: 23% față de 21%. După ajustarea pentru vârstă, greutate, sex și sport, nicio modificare de pe RMN nu a fost asociată cu durerea.
Asta nu înseamnă că imaginea e inutilă. Înseamnă că o citesc împreună cu ce îmi spui și cu ce găsesc la examinare. Dacă durerea ta e sub rotulă, pe tendon, iar RMN-ul arată și condromalacie de grad II, problema de tratat poate fi chiar tendonul. Am scris despre el separat, la tendinita rotuliană.
04Ce doare de fapt și cum aflu la consult
Cel mai des, oamenii cu condromalacie pe RMN au de fapt durerea descrisă la sindromul patelofemural: durere difuză în jurul rotulei, la urcat și coborât scări, la genuflexiuni, după ce ai stat mult pe scaun cu genunchii îndoiți. Am scris pe larg despre durerea de genunchi la urcat scări, pentru că acolo e și programul de exerciții.
La consult caut altceva decât gradul:
- Unde doare exact. Pe marginile rotulei, sub vârful ei, pe interiorul genunchiului.
- Ce mișcări o provoacă. Scări, genuflexiuni, sărituri, statul pe scaun.
- Dacă genunchiul se umflă. Lichidul în articulație schimbă discuția. Îl văd pe ecografie în aceeași ședință.
- Cum alunecă rotula. Dacă a ieșit vreodată din loc, cum arată forța coapsei și a șoldului.
Pocniturile și frecarea sub rotulă, fără durere și fără umflătură, sunt foarte frecvente și de obicei nu înseamnă nimic grav.
05Ce faci concret
Tratamentul nu se face după grad. Se face după durere și după ce te limitează. O analiză Cochrane despre exercițiile pentru durerea din fața genunchiului a inclus 31 de studii și 1.690 de pacienți. Calitatea dovezilor e slabă, dar direcția e constantă: exercițiile scad durerea și îmbunătățesc funcția, iar combinația de exerciții pentru șold și genunchi pare să reducă durerea mai bine decât exercițiile doar pentru genunchi.
- Exerciții pentru coapsă și șold, de 2–3 ori pe săptămână, cel puțin 6–8 săptămâni. Încep cu variante care nu provoacă durere mare: genuflexiuni scurte, cu spatele pe perete, ridicări de picior întins, exerciții pentru fesieri. Principiile de dozare le găsești în ghidul despre antrenamentul de forță pentru genunchi.
- Ajustezi temporar, nu oprești totul. Reduci săriturile, scările încărcate, genuflexiunile adânci cu greutate. Mersul și bicicleta cu rezistență mică rămân de obicei în program.
- O durere ușoară în timpul exercițiului e acceptabilă, dacă se liniștește până a doua zi.
- Greutatea contează. Fiecare kilogram în plus se simte pe rotulă la scări și genuflexiuni.
Dacă alergi, nu trebuie neapărat să renunți. Alergarea dozată nu strică genunchiul sănătos, iar datele sunt în articolul despre alergare și genunchi.
06Infiltrații, suplimente și operație: ce merită și ce nu
Nu există o pastilă sau un supliment care să întărească cartilajul rotulei. Am adunat dovezile într-un articol despre suplimentele pentru articulații, iar pe scurt: efectele sunt mici sau absente.
Infiltrațiile nu sunt primul pas la condromalacia unui om tânăr. Dacă după câteva luni de exerciții bine făcute genunchiul tot se umflă și doare, mai ales după 45–50 de ani, când imaginea seamănă deja cu artroza femuro-patelară, discutăm opțiunile. Acolo unde PRP are date mai bune și unde nu are, am explicat în pagina despre PRP la genunchi.
Operația pentru netezirea cartilajului rotulei nu are dovezi care să o recomande de rutină. O propun foarte rar și doar în situații precise, de exemplu un fragment de cartilaj desprins care blochează genunchiul. Promisiunile de „regenerare completă” a cartilajului nu se sprijină încă pe studii la oameni. Am explicat de ce în articolul despre regenerarea cartilajului.
Vino repede la consult dacă genunchiul se blochează și nu îl mai poți întinde, dacă se umflă brusc după o răsucire sau dacă rotula a ieșit din loc. Dacă genunchiul e roșu, cald și umflat și ai febră, mergi la urgențe în aceeași zi.
07Întrebări frecvente
Condromalacia rotuliană e același lucru cu artroza?
Nu. Gradele I și II înseamnă cartilaj înmuiat sau fisurat superficial, frecvent și la oameni fără durere. Doar gradul IV pe o suprafață mare, de obicei după 50 de ani, se apropie de artroza dintre rotulă și femur.
Se vindecă condromalacia de grad II?
Cartilajul adultului se reface foarte puțin, așa că imaginea poate rămâne la fel. Durerea însă se poate liniști complet, pentru că nu vine direct din cartilaj. Cu exerciții făcute constant, mulți oameni ajung să nu mai simtă genunchiul, chiar dacă RMN-ul nu s-a schimbat.
Am voie să fac genuflexiuni cu condromalacie?
Da, dozate. Încep cu genuflexiuni scurte, fără greutate, în limita unei dureri ușoare, și cresc treptat adâncimea și încărcarea. Evitarea completă a genuflexiunilor slăbește coapsa și face rotula mai sensibilă.
Ajută colagenul sau glucozamina la cartilajul rotulei?
Studiile pe suplimente pentru articulații arată efecte mici sau absente. Nu le recomand ca tratament pentru condromalacie. Banii și timpul sunt mai bine investiți într-un program de exerciții.
De ce îmi pocnește genunchiul la genuflexiuni?
Pocniturile și frecarea sub rotulă sunt foarte frecvente și, fără durere sau umflătură, de obicei nu înseamnă nimic. Mă îngrijorează doar dacă apar împreună cu blocaje, umflare sau senzația că genunchiul fuge.
Trebuie să repet RMN-ul ca să văd dacă s-a agravat?
De obicei nu. Ce simți și ce poți face cu genunchiul sunt mai importante decât o nouă imagine. Repetăm investigația doar dacă apar simptome noi, cum ar fi blocajul sau umflarea repetată.
Ce sport pot face cu condromalacie rotuliană?
Mersul, înotul și bicicleta cu rezistență mică sunt de obicei bine tolerate. La sporturile cu sărituri și opriri bruște reducem volumul o perioadă și îl creștem după cum răspunde genunchiul.
Surse
- Culvenor AG, Øiestad BE, Hart HF et al. Prevalence of knee osteoarthritis features on magnetic resonance imaging in asymptomatic uninjured adults: a systematic review and meta-analysis. Br J Sports Med 2019;53(20):1268–1278. PMC6837253
- van der Heijden RA, de Kanter JL, Bierma-Zeinstra SM et al. Structural abnormalities on magnetic resonance imaging in patients with patellofemoral pain: a cross-sectional case-control study. Am J Sports Med 2016;44(9):2339–2346. PubMed 27206691
- van der Heijden RA, Lankhorst NE, van Linschoten R et al. Exercise for treating patellofemoral pain syndrome. Cochrane Database Syst Rev 2015;(1):CD010387. PubMed 25603546
Ai un RMN cu „condromalacie” și nu știi ce să faci cu el?
Vino cu buletinul și cu imaginile. Examinez genunchiul, văd pe ecografie tendoanele și lichidul din articulație și îți explic ce contează din RMN și ce poți lăsa deoparte. Pleci cu un plan de exerciții scris.