01Ce se rupe, de fapt
Tendonul lui Ahile, numit și calcanean, este cel mai gros și mai puternic tendon din corp. Leagă mușchii gambei, gastrocnemianul și solearul, de osul călcâiului, și transmite forța care te împinge la fiecare pas, săritură sau sprint. Se rupe de obicei la 2 până la 6 centimetri de locul unde se prinde de calcaneu, o zonă cu circulație mai slabă, unde țesutul se repară greu.
Mecanismul se repetă aproape la fel la toți: o împingere bruscă din picior cu genunchiul întins, la un sprint, la o săritură sau la o schimbare rapidă de direcție. Mulți descriu un poc în spatele gleznei, ca o lovitură de băț, și întorc capul, convinși că cineva i-a lovit de la spate. La început nu e o durere continuă, ci mai ales senzația că piciorul nu mai împinge.
Leziunea apare cel mai des la bărbați între 30 și 50 de ani, la cei care fac sport de câteva ori pe săptămână, nu la profesioniști. În studiul britanic pe care îl citez mai jos, vârsta medie a pacienților a fost 48 de ani, iar aproape 8 din 10 erau bărbați. Contează și starea tendonului dinainte, dar și unele medicamente, mai ales antibioticele din clasa fluoroquinolonelor și infiltrațiile cu cortizon în tendon, care slăbesc țesutul.
Ruptura tendonului lui Ahile nu se anunță de obicei cu durere, ci cu imposibilitatea de a împinge piciorul.
02Cum se pune diagnosticul
Diagnosticul se pune la examinare, nu la computer. Testul Thompson se face cu pacientul culcat pe burtă, cu picioarele relaxate: strâng gamba la nivelul mușchiului, iar dacă tendonul e intact, piciorul se împinge spre podea, ca o pedală. Când strângerea nu produce această mișcare, ruptura e aproape sigură. Medicul mai caută un gol la pipăit între capetele tendonului și se uită la poziția de repaus a piciorului, care stă atârnat spre podea în loc să rămână în unghi drept.
Testul Thompson apare și în cercetare, ca semn obiectiv al rupturii. În studiul canadian despre care scriu mai jos, o nouă ruptură a fost definită tocmai prin test Thompson pozitiv, un gol palpabil și pierderea forței de împingere. E un test simplu, care nu costă nimic și pe care aproape orice medic îl poate face la pat.
Apoi fac ecografia în aceeași ședință. Ea arată clar dacă tendonul e rupt complet sau doar parțial, cât de mare e golul dintre capete și dacă vreunul s-a retractat. Nu orice durere din spatele gleznei e o ruptură completă. O tendinopatie acută sau o ruptură parțială dau durere și umflare, dar fără gol, iar tratamentul lor este complet diferit. Despre această situație am scris separat, în articolul despre tendinopatia ahiliană. Durerea din spatele gleznei are și alte cauze, de la o entorsă de gleznă vindecată incomplet până la o leziune mai sus, pe gambă.
03Operație sau tratament funcțional: ce arată studiile
Aici s-a schimbat cel mai mult felul de a trata în ultimii cincisprezece ani. Până nu demult, ruptura de tendon ahilian se opera aproape mereu, iar tratamentul fără operație se făcea cu gips și imobilizare lungă, cu o rată mai mare de re-ruptură. Astăzi, reabilitarea funcțională a schimbat calculul.
| Studiu | Pacienți | Comparație | Rezultat |
|---|---|---|---|
| Willits, JBJS 2010 | 144 de pacienți, vârsta medie 40 de ani | Operație față de tratament fără operație, ambele cu reabilitare accelerată | Re-ruptură la 2 față de 3 pacienți; fără diferență relevantă de forță sau mobilitate |
| UKSTAR, Lancet 2020 | 540 de pacienți, vârsta medie 49 de ani, doar tratament fără operație | Gips față de orteză funcțională cu încărcare precoce | Scor ATRS la 9 luni: 74,4 față de 72,8; re-ruptură 6% față de 5% |
| Fan, Front Surg 2024 | 1.399 de pacienți, meta-analiză a 14 studii | Operație față de tratament fără operație | Re-ruptură mai mică cu operație (OR 0,30), dar mai multe alte complicații (OR 3,28) |
Citite împreună, studiile spun un lucru clar: la mulți pacienți, tratamentul funcțional bine condus ajunge la rezultate apropiate de operație. Diferența reală rămâne re-ruptura. Într-o analiză critică din 2022, autorii au arătat că nu se poate exclude o rată de re-ruptură cu până la 6,4% mai mare fără operație, deci afirmația că cele două variante sunt perfect egale e prea simplă.
De aceea nu tratez pe toată lumea la fel. Operația rămâne alegerea potrivită pentru cine vrea cel mai mic risc de re-ruptură, pentru sportivul care vrea să revină repede sau pentru cine are un gol mare între capetele tendonului. Tratamentul funcțional rămâne potrivit pentru cine vrea să evite o intervenție și riscul ei de complicații de plagă. Decizia se ia la consult, cu piciorul văzut și cu golul măsurat pe ecografie, nu după o regulă generală.
04Ce înseamnă orteza funcțională
Ideea din spatele ortezei funcționale e simplă: tendonul se vindecă mai bine dacă piciorul începe să calce devreme, într-un unghi controlat, decât dacă stă nemișcat într-un gips săptămâni întregi. Ortreza ține glezna într-o poziție sigură, dar permite scoaterea ei pentru exerciții ușoare și pentru spălat.
În studiul britanic, pacienții au purtat orteza opt săptămâni, exact ca cei cu gips, dar orteza le-a permis să calce mai repede și să pună greutate pe picior sub îndrumare. La final, cele două grupuri au avut aceeași funcție și aproape aceeași rată de re-ruptură. Autorii au tras concluzia că orteza funcțională e o alternativă sigură la gips.
Ceea ce face diferența nu e doar obiectul, ci felul cum e folosit. Cine poartă ortreza și calcă prea mult, prea repede, poate strica mai mult. Cine respectă etapele are șanse mari să ajungă bine. La orice program funcțional, exercițiile încep devreme, dar fără durere, și avansează după cum răspunde tendonul. Principiile de încărcare progresivă a tendonului le găsești și în articolul despre alergare și durerea la picior.
05Revenirea la sport și la mers
Revenirea la sport e posibilă pentru majoritatea pacienților. O meta-analiză care a strâns 108 studii și 6.506 pacienți a găsit o rată de revenire la sport de 80%. Cifra pare încurajatoare, dar ascunde ceva important: rata era mai mică în studiile care foloseau metode clare de măsurare a revenirii. Cu alte cuvinte, mulți se întorc, dar nu toți la nivelul de dinainte.
- Primele săptămâni: orteză sau gips, încărcare progresivă, exerciții ușoare de mobilitate a gleznei, fără întindere.
- După 6 până la 12 săptămâni: exerciții de forță pentru gambă, ridicări pe vârf de picior pe ambele și apoi pe un singur picior.
- Revenirea la alergare: se face când ridicarea pe vârf de picior pe partea afectată se face de 20 de ori la rând, fără durere și cu aceeași înălțime ca la celălalt picior.
- Sprintul și săriturile: vin ultimele, după ce forța și controlul sunt recuperate.
Un lucru pe care îl spun mereu: criteriile funcționale contează mai mult decât calendarul. Nu se stabilește data întoarcerii pe teren în ziua operației. Se decide pe măsură ce piciorul dă semne că e gata. Forța gambei și simetria dintre picioare se pot măsura, iar cine grăbește revenirea plătește des cu o nouă leziune.
06Când trebuie să mergi repede la medic
- Durere, umflare și căldură la gambă după imobilizare. Un cheag de sânge, adică o tromboză venoasă profundă, poate apărea la piciorul imobilizat și e o urgență. Nu aștepți.
- Febră, roșeală sau scurgere de lichid din plagă după operație. Semnele infecției se tratează repede, nu se amână.
- Un nou poc și pierderea bruscă a forței la câteva săptămâni după accident. Poate fi o re-ruptură, care are nevoie de o reevaluare.
- Amorțeală sau pierderea sensibilității la degete poate apărea după gips strâns sau după operație și cere un control urgent.
Nu e nevoie de panică la fiecare durere, dar nici de răbdare fără sfârșit. Ruptura de tendon ahilian nu se tratează acasă, cu repaus și gheață, până se vindecă singură. Are nevoie de o decizie luată la timp și de un program ținut cu disciplina unui tratament, nu a unei recomandări vagi.
07Întrebări frecvente
Cum știu dacă mi-am rupt tendonul lui Ahile?
Cel mai clar semn este că nu mai poți împinge piciorul la pas și nu mai poți sta pe vârf de picior. Un poc resimțit în spatele gleznei și un gol la pipăit pe tendon întăresc suspiciunea. Diagnosticul se confirmă la examinare și pe ecografie.
Ce înseamnă testul Thompson?
E un test simplu: culcat pe burtă, cu picioarele relaxate, medicul strânge gamba. La un tendon intact, piciorul se împinge spre podea. Dacă nu apare mișcarea, tendonul e rupt. Nu costă nimic și se poate face la pat.
E mai bună operația decât tratamentul fără operație?
Nu în mod automat. La mulți pacienți, tratamentul funcțional cu reabilitare accelerată a dat rezultate apropiate de operație. Operația scade riscul de re-ruptură, dar aduce mai multe complicații de plagă. Alegerea depinde de golul dintre capetele tendonului, de nivelul tău de sport și de ce riști mai puțin în cazul tău.
Ce este orteza funcțională și cum se folosește?
E un dispozitiv care ține glezna într-o poziție sigură, dar permite încărcare precoce și scoaterea lui pentru exerciții. Se poartă de obicei opt săptămâni, cu încărcare progresivă. Cine o folosește corect are o recuperare în general mai confortabilă decât în gips.
Când pot începe să calc pe picior?
Într-un program funcțional, încărcarea începe devreme, dar gradual și sub îndrumare, de la atingere ușoară la greutate pe picior în orteză. Ritmul se stabilește de medic și de kinetoterapeut, după cum răspunde tendonul. Nu se grăbește.
Cât durează până mă întorc la sport?
Revenirea la alergare se face de obicei între 3 și 6 luni, iar sprintul, săriturile și sportul cu schimbări de direcție vin mai târziu, uneori la 9 până la 12 luni. Criteriile funcționale contează mai mult decât numărul de luni. În studii, 80% dintre pacienți se întorc la sport.
Poate să se rupă din nou tendonul?
Da, și de asta se urmărește atent în primele luni, când tendonul e încă fragil. În studiul britanic, re-ruptura a apărut la 6% în gips și 5% în orteză. Riscul e ceva mai mic după operație, dar nu dispare. Un nou poc însoțit de pierderea forței cere o reevaluare rapidă.
Surse
- Costa ML, Achten J, Marian IR et al. Plaster cast versus functional brace for non-surgical treatment of Achilles tendon rupture (UKSTAR): a multicentre randomised controlled trial and economic evaluation. Lancet 2020;395(10222):441–448. PMC7016510
- Willits K, Amendola A, Bryant D et al. Operative versus nonoperative treatment of acute Achilles tendon ruptures: a multicenter randomized trial using accelerated functional rehabilitation. J Bone Joint Surg Am 2010;92(17):2767–2775. PubMed 21037028
- Fan L, Hu Y, Zhou L, Fu W. Surgical vs. nonoperative treatment for acute Achilles' tendon rupture: a meta-analysis of randomized controlled trials. Front Surg 2024;11:1483584. PMC11617549
- Zellers JA, Carmont MR, Grävare Silbernagel K. Return to play post-Achilles tendon rupture: a systematic review and meta-analysis of rate and measures of return to play. Br J Sports Med 2016;50(21):1325–1332. PMC5136353
Ai o ruptură de tendon ahilian și nu știi ce să alegi?
Vino la consult cu piciorul. Verific tendonul pe ecografie, măsor golul dintre capete și discut cu tine ce opțiuni ai: orteză funcțională sau trimitere pentru reparare chirurgicală. Îți explic și cum arată recuperarea.