Mituri artroză: 10 lucruri pe care le auzi des și ce spun studiile

01Primele două: trosnitul degetelor și alergarea

Mitul 1: dacă îți trosnești degetele, faci artroză. Un studiu caz-control din Journal of the American Board of Family Medicine (2011) a luat 215 persoane de 50 până la 89 de ani cu radiografie de mână. Prevalența obiceiului de a trosni degetele a fost de 20%. Artroza la oricare articulație era la fel de frecventă la cei care trosnesc (18,1%) și la cei care nu o fac (21,5%, p=0,548). Nici durata obiceiului, nici cantitatea totală de trosnit nu au fost legate de artroză la articulația respectivă. Verdict: nu e dovedit că trosnitul degetelor dă artroză. Poate te enervează vecinii, dar nu ți le strică. Despre artroza adevărată a degetelor găsești mai multe în articolul artroza degetelor.

Mitul 2: alergarea strică genunchii. O meta-analiză din 2017 a strâns 25 de studii, cu 125 810 persoane. Artroza de șold sau de genunchi a apărut la 3,5% dintre alergătorii recreaționali, la 10,2% dintre cei sedentari și la 13,3% dintre alergătorii de performanță. Alergarea de agrement a fost deci asociată cu mai puțină artroză, iar cea de performanță, cu mai multă. Autorii nu au putut spune dacă alergarea e cauza sau doar se asociază cu alte lucruri.

O altă meta-analiză, din 2023, a măsurat cartilajul cu RMN imediat după alergare, pe 446 de genunchi din 24 de studii. Grosimea și volumul cartilajului au scăzut imediat cu 3% până la 5%, dar timpii de relaxare T2 din tibie și femur au revenit la valoarea inițială în 91 de minute. Autorii spun că dovezile sunt de certitudine foarte scăzută, că modificările sunt mici și par trecătoare și că o singură alergare nu pare să facă rău cartilajului. Ghidul meu practic pentru dozarea kilometrilor e în articolul despre alergare și genunchi.

02Vremea și odihna

Mitul 3: „mă doare vremea” e doar în capul tău. Aici mitul e, de fapt, jumătate adevăr. O meta-analiză din 2023, în Annals of Medicine, a inclus 14 studii observaționale. În 13 din 14, factorii meteorologici erau asociați cu durerea din artroză. Presiunea atmosferică se corelează pozitiv cu durerea (r ≈ 0,35), umiditatea slab (r ≈ 0,09), iar temperatura negativ (r ≈ −0,36): cu cât e mai frig, cu atât durerea e mai mare. Studiile sunt însă observaționale și nu explică mecanismul. Deci nu inventezi nimic, dar nici nu poți face ceva cu vremea, în afară de a rămâne activ.

Mitul 4: odihna e tratamentul artrozei. Analiza Cochrane din 2024 a strâns 139 de studii, cu 12 468 de participanți. Față de tratamentul obișnuit sau lipsa tratamentului, exercițiul a scăzut durerea cu 13,1 puncte (pe o scală de 100) și a îmbunătățit funcția cu 12,5 puncte. Față de un grup de control cu atenție sau placebo, câștigul a fost de 8,7 puncte la durere și 11,3 la funcție. Certitudinea dovezilor e scăzută pentru durere și moderată pentru funcție. Odihna completă pierde teren la mușchi, iar mușchiul slab înseamnă o articulație mai încărcată. Exerciții concrete: exerciții în artroza de genunchi.

03Dieta și injecțiile

Mitul 5: alimentele „acide” îți fac artroza mai rea. Nu am găsit niciun studiu care să arate că aciditatea alimentelor agravează artroza. Ce există sunt studii despre tiparul general de alimentație. O revizuire sistematică din 2023, pe 6 studii de cohortă la adulți de peste 45 de ani cu artroză simptomatică, a găsit că dieta de tip mediteranean sau „prudent” a încetinit progresia simptomelor, iar cea de tip occidental a accelerat-o. Fibrele au scăzut progresia. Dovezile sunt limitate, dar direcția e clară: contează ce mănânci în ansamblu, nu dacă lămâia e „acidă”.

Mitul 6: injecțiile îți distrug articulația. Răspunsul depinde de injecție. Într-un studiu randomizat din JAMA (2017), 140 de pacienți cu artroză de genunchi și sinovită au primit triamcinolon 40 mg sau ser fiziologic, la fiecare 12 săptămâni, timp de 2 ani. Grupul cu cortizon a pierdut mai mult cartilag (grosimea a scăzut cu 0,21 mm față de 0,10 mm, diferență de 0,11 mm) și durerea nu a fost semnificativ mai mică. Deci cortizonul repetat, regulat, în aceeași articulație, nu e inofensiv. Asta nu înseamnă că orice infiltrație strică. Despre ce alegeri există, găsești în infiltrațiile intraarticulare. Eu prefer să explic limitele fiecăreia, fără promisiuni.

04Greutate, vârstă, diagnostic, radiografie

Mitul 7: să slăbești nu schimbă nimic, e doar „uzură”. O meta-analiză în rețea din 2025, pe 13 studii randomizate cu 2800 de participanți cu artroză de genunchi, a arătat că dieta combinată cu exercițiu a scăzut durerea (−2,2 pe o scală de 20, interval 95%: −4,1 până la −0,21). Calculele autorilor sugerează că ameliorarea semnificativă a durerii se așteaptă la o scădere în greutate de cel puțin 7%. Nu trebuie să ajungi la greutatea „ideală”, ci la o scădere realistă.

Mitul 8: artroza e doar a bătrânilor. Nu. Apare mai des după 50 de ani, dar poate apărea și la 30 sau 40, mai ales după o leziune de menisc sau ligament, după fracturi sau la cei cu displazie. Am scris despre artroza de genunchi la tineri.

Mitul 9: artroză și artrită sunt același lucru. Nu. Artroza e o suferință degenerativă a articulației, cu durere la efort și redoare scurtă. Artrita e inflamația articulației, de multe ori cu cauze reumatologice sau de altă natură, cu durere și noaptea și redoare lungă dimineața. Se tratează diferit. Diferența, explicată pe larg: artroză sau artrită.

Mitul 10: cât de „rea” e radiografia, atât te doare. Corelația între imagine și durere e imperfectă: sunt oameni cu radiografii urâte și durere mică și invers. De aceea tratez omul și nu radiografia. Contează cât te limitează articulația, ce poți face și ce vrei să poți face. Imaginile le folosesc pentru stadiu și pentru a alege tratamentul, nu pentru a-ți promite cum te vei simți.

05Ce faci în practică

• Mișcă-te regulat, într-un ritm pe care articulația îl suportă. Mersul, bicicleta, înotul și exercițiile de forță sunt un punct bun de plecare.
• Dozează, nu renunța. O durere ușoară în timpul efortului, care trece până a doua zi, e de obicei în regulă. Dacă durerea crește de la o zi la alta, reduci încărcarea.
• Slăbește, dacă ai kilograme în plus, cu ținta de câteva procente, nu de zeci de kilograme.
• Discută infiltrațiile cu medicul și cere să afli ce arată studiile pentru fiecare, nu doar ce se spune.
• Cere o a doua părere dacă ți se spune să nu te mai miști deloc sau dacă ți se promite o vindecare.

Semne de alarmă: o articulație roșie, fierbinte și umflată brusc, însoțită de febră, cere evaluare în aceeași zi.

06Întrebări frecvente