01Ce este boala Dupuytren
Sub pielea palmei se află o foaie de țesut fibros, aponevroza palmară, care fixează pielea și o face rezistentă la apucat. În boala Dupuytren, acest țesut se îngroașă și formează la început noduli fermi, apoi corzi care merg spre degete. Corzile se scurtează încet, iar degetul e tras spre palmă.
Nu e o problemă de tendoane. Tendoanele care îndoaie degetele funcționează normal, și de aceea degetul se poate strânge în pumn fără probleme, doar că nu se mai poate întinde. Cel mai des sunt prinse inelarul și degetul mic, de obicei la ambele mâini, deși una e mai afectată.
Ritmul e foarte diferit de la om la om. La unii, nodulul rămâne ani de zile la fel și nu ajunge niciodată să tragă degetul. La alții, boala avansează în câteva luni. Nu putem prezice exact cum va evolua, dar putem urmări și interveni la momentul potrivit.
02Cine face boala Dupuytren
Cauza principală e genetică: boala apare des la mai mulți membri ai aceleiași familii și e mai frecventă la oamenii cu origini în nordul Europei. Pe lângă gene contează și alți factori. O analiză din biobanca britanică, cu 4148 de pacienți cu boala Dupuytren comparați cu aproape 400.000 de oameni fără boală, a găsit:
- Sexul masculin: risc de peste 3 ori mai mare decât la femei.
- Vârsta: riscul crește cu fiecare an.
- Diabetul cu complicații pe vase sau pe organe: risc de 2,6 ori mai mare. La acești pacienți, riscul creștea cu 31% pentru fiecare creștere a hemoglobinei glicate cu 0,9%.
- Fumatul și alcoolul au fost și ele asociate cu un risc mai mare.
Diabetul afectează mâna și în alte feluri, de exemplu prin sindromul de tunel carpian, despre care am scris în articolul despre diabet și tunelul carpian. O glicemie ținută bine sub control ajută și aici.
03Testul mesei: când e momentul tratamentului
Poți face testul acasă: pune palma pe o masă, cu degetele întinse. Dacă palma și toate degetele stau plat pe masă, testul e negativ și, de regulă, nu e nevoie de tratament. Dacă un deget rămâne ridicat și nu-l poți apăsa plat, testul e pozitiv, iar acela e momentul să discutăm despre tratament.
Un nodul în palmă care nu trage degetul nu se operează. Se urmărește.
La consult măsor cu un goniometru cât lipsește din întinderea fiecărei articulații a degetului. Contează mult unde e contractura. Cea de la baza degetului, la încheietura cu palma, se corectează bine cu toate metodele. Cea de la articulația din mijlocul degetului e mai încăpățânată și revine mai des, așa că pe aceasta nu o las să avanseze mult înainte să intervenim.
Ecografia mă ajută să văd nodulii și corzile, raportul lor cu tendoanele și nervii degetului și să deosebesc un nodul Dupuytren de alte umflături din palmă. Cel mai des confundat e nodulul de pe tendon din degetul în resort, care blochează degetul și apoi îl eliberează brusc, cu durere. În boala Dupuytren degetul nu se blochează și, de obicei, nu doare.
04Aponevrotomia cu ac, colagenaza și operația
Există trei metode principale de a îndrepta degetul. Niciuna nu vindecă boala, toate eliberează degetul.
- Aponevrotomia percutană cu ac. Sub anestezie locală, coarda e secționată în mai multe puncte cu vârful unui ac, prin piele, fără incizie. Apoi degetul e întins. Te întorci la activitățile obișnuite în câteva zile.
- Injecția cu colagenază. O enzimă injectată în coardă o slăbește, iar a doua zi medicul întinde degetul ca să rupă coarda.
- Fasciectomia limitată. Operația clasică: printr-o incizie în palmă și pe deget, chirurgul de mână scoate țesutul bolnav. Recuperarea durează câteva săptămâni, cu pansamente și exerciții.
Un studiu randomizat olandez a comparat acul cu operația la 111 pacienți cu deficit de întindere de cel puțin 30 de grade și i-a urmărit 5 ani:
| La 5 ani | Aponevrotomie cu ac | Fasciectomie limitată |
|---|---|---|
| Recidivă | 84,9% | 20,9% |
| Momentul recidivei | mai devreme | mai târziu |
| Satisfacție | mare | mai mare |
Cu toate astea, 53% dintre pacienți au spus că, dacă boala revine, ar alege tot acul. Recuperarea rapidă și riscul mic de complicații contează mult. Autorii au concluzionat că acul e varianta preferată la vârstnici și la cei care acceptă o posibilă recidivă devreme. La pacienții mai în vârstă, boala a revenit mai rar.
05Ce arată studiile despre colagenază
Cel mai mare studiu randomizat pe acest subiect, publicat în 2024 în New England Journal of Medicine, a inclus 672 de pacienți britanici cu contractură moderată, împărțiți între injecția cu colagenază și operație. După un an, mâna operată funcționa ceva mai bine, după chestionarul completat de pacienți, iar colagenaza nu a reușit să demonstreze că e la fel de bună. Diferențele au mai fost:
- Complicații moderate sau severe: 1,8% după colagenază, 5,1% după operație.
- O nouă intervenție pentru recidivă: 14,6% după colagenază, 3,4% după operație.
Comparată cu acul, colagenaza pare să țină mai mult. Într-un studiu randomizat danez pe contracturile de la baza degetului, la 3 ani boala revenise sau avansase la 47% dintre pacienții tratați cu ac și la 19% dintre cei tratați cu colagenază.
Practic, alegerea arată cam așa: acul oferă recuperarea cea mai rapidă și revine cel mai des, operația revine cel mai rar dar cere cea mai lungă recuperare, iar colagenaza se află între ele. Vârsta, degetul afectat, articulația prinsă, cât de repede ai nevoie de mână și ce poți face efectiv în orașul tău cântăresc toate. La consult îți spun ce variantă ți se potrivește și unde se face.
06După tratament și ce nu ajută
După orice procedură, mâna are nevoie de câteva săptămâni de exerciții, iar un kinetoterapeut specializat pe mână te ajută să recâștigi mișcarea. Atela purtată noaptea pare logică, dar un studiu randomizat britanic pe 154 de pacienți operați a arătat că atela de rutină nu a adus nimic în plus față de exerciții la un an. Se folosește doar dacă degetul începe din nou să rămână îndoit.
Nu avem dovezi că masajul, cremele sau întinderile forțate opresc boala. Nici infiltrațiile cu PRP nu au un rol dovedit în boala Dupuytren. Dacă ai și alte probleme ale mâinii, cum ar fi artroza la baza degetului mare, despre care am scris în articolul despre rizartroză, le discutăm separat, pentru că tratamentul e cu totul altul.
07Când mergi repede la medic
Boala Dupuytren nu e o urgență. Merită să te vezi cu un medic mai repede dacă degetul se îndoaie vizibil de la o lună la alta, dacă e prinsă articulația din mijlocul degetului sau dacă nu mai poți pune palma plat pe masă. După o procedură cu ac sau cu colagenază, mergi la medic în aceeași zi dacă degetul devine amorțit, rece sau palid, dacă apare o rană care se deschide sau dacă nu mai poți îndoi degetul în pumn.
08Întrebări frecvente
Boala Dupuytren doare?
De obicei nu. Uneori nodulul e sensibil la apăsare în primele luni, mai ales când ții unelte sau volanul. Problema principală e că degetul nu se mai întinde, nu durerea.
Se poate opri boala Dupuytren fără operație?
Nu avem încă un tratament dovedit care să oprească boala. Putem doar îndrepta degetele când contractura deranjează. Cât timp palma stă plat pe masă, urmărim evoluția.
Care e diferența față de degetul în resort?
În degetul în resort, tendonul se blochează și degetul rămâne prins, apoi sare brusc, de obicei cu durere. În boala Dupuytren degetul nu se blochează, ci rămâne îndoit permanent, fără durere, din cauza unei corzi din palmă.
Revine boala după tratament?
Poate reveni după orice metodă. Într-un studiu, la 5 ani boala revenise la 85% dintre cei tratați cu ac și la 21% dintre cei operați. Procedura se poate repeta, iar mulți pacienți aleg din nou acul pentru recuperarea rapidă.
Pot să las degetul îndoit fără tratament?
Da, dacă nu te deranjează. Doar că o contractură veche, mai ales la articulația din mijlocul degetului, se corectează mai greu și mai incomplet. De aceea nu aștept prea mult când testul mesei devine pozitiv.
Ajută atela de noapte?
Nu avem dovezi că atela oprește boala înainte de tratament. După operație, un studiu randomizat pe 154 de pacienți nu a găsit niciun beneficiu al atelei de rutină față de exercițiile făcute singure. Se folosește doar dacă degetul începe să se îndoaie din nou.
Diabetul crește riscul de boală Dupuytren?
Da, mai ales diabetul cu complicații. Într-o analiză britanică mare, riscul era de 2,6 ori mai mare la acești pacienți și creștea odată cu valoarea hemoglobinei glicate.
Surse
- van Rijssen AL, ter Linden H, Werker PMN. Five-year results of a randomized clinical trial on treatment in Dupuytren's disease: percutaneous needle fasciotomy versus limited fasciectomy. Plast Reconstr Surg 2012;129(2):469–477. PubMed 21987045
- Dias J, Tharmanathan P, Arundel C et al. Collagenase Injection versus Limited Fasciectomy for Dupuytren's Contracture. N Engl J Med 2024;391(16):1499–1510. PMC7616701
- Jørgensen RW, Jensen CH, Jørring S. Three-Year Recurrence of Dupuytren Contracture after Needle Fasciotomy or Collagenase Injection: A Randomized Controlled Trial. Plast Reconstr Surg 2023;151(2):365–371. PubMed 36342689
- Kang Y, Stewart M, Patel M, Furniss D, Wiberg A. Modifiable Risk Factors for Prevention in Dupuytren Disease: A UK Biobank Case-Control Study. Plast Reconstr Surg 2024;153(2):363e–372e. PubMed 37257135
- Jerosch-Herold C, Shepstone L, Chojnowski AJ et al. Night-time splinting after fasciectomy or dermo-fasciectomy for Dupuytren's contracture (randomised controlled trial). BMC Musculoskelet Disord 2011;12:136. PMC3146906
Ai un nodul în palmă sau un deget care nu se mai întinde?
La consult examinez mâna, măsor cât e îndoit fiecare deget și văd pe ecografie nodulii și corzile. Îți spun dacă e momentul pentru tratament sau doar pentru urmărire, și ce variantă ți se potrivește.