Artrite, gută · Acid uric

Acidul uric mare: când devine problemă pentru articulații

Ți-a ieșit acidul uric peste limită la o analiză de rutină și te întrebi dacă e ceva de tratat. De multe ori nu e, iar valoarea singură nu spune totul. Contează dacă ai avut vreodată o criză de articulație, ce alte boli ai și ce medicamente iei. Aici stă diferența dintre o cifră de urmărit și o boală care cere tratament.

Răspunsul scurt: Acidul uric mare (hiperuricemia) este o valoare crescută în sânge care, singură, nu e o boală. Peste aproximativ 6,8 mg/dl acidul uric poate cristaliza în articulații și în rinichi. Marea majoritate a oamenilor cu hiperuricemie nu fac niciodată gută. La gută confirmată, tratamentul care scade uricemia are ținta sub 6 mg/dl și, în formele severe, sub 5 mg/dl. La hiperuricemia fără simptome, dovezile nu susțin deocamdată tratamentul medicamentos; contează greutatea, alimentele și medicamentele care îl cresc.

Tehnician de laborator care pregateste probe de sange pentru analize
Acidul uric se măsoară dintr-o analiză de sânge, de obicei într-un bilanț cerut de medicul de familie Foto: Ja muzalevskaya / Wikimedia Commons, CC0

Acidul uric, în patru cifre

6,8 mg/dl

pragul peste care acidul uric din sânge poate cristaliza în articulații și în rinichi

14,0%

dintre adulții dintr-un studiu național chinez aveau hiperuricemie în 2018-19, față de 11,1% cu trei ani înainte

41 mil.

adulți cu gută în lume, cea mai frecventă artrită inflamatorie

0,91

riscul relativ de evenimente cardiovasculare majore la bolnavii cu gută care au atins ținta sub 6 mg/dl

01Ce înseamnă acidul uric mare

Acidul uric se formează în corp la sfârșitul digestiei purinelor, substanțe care vin din alimente și din celulele proprii. Rinichii și intestinul îl elimină. Când producția crește sau eliminarea scade, valoarea din sânge urcă.

Analiza se face dintr-o probă de sânge, de obicei dimineața, pe nemâncate. Valorile diferă puțin de la un laborator la altul. Convențional, se vorbește de hiperuricemie peste 7 mg/dl la bărbați și peste 6,2 mg/dl la femei. Alți autori pun pragul la 6,8 mg/dl, nivelul de la care uratul de sodiu poate cristaliza.

Un lucru important: acidul uric mare nu înseamnă gută. Hiperuricemia fără simptome este doar o valoare, fără dureri, fără umflături, fără crize. Guta apare când cristalele se formează în articulație și declanșează inflamația. Mulți oameni trăiesc toată viața cu uricemia crescută și nu fac niciun atac.

O cifră pe buletin nu e un diagnostic. Întrebarea utilă e dacă acidul uric ți-a făcut deja ceva.

02De la hiperuricemie la gută: când devine problemă

Uratul de sodiu cristalizează când sângele e suprasaturat, adică peste pragul de aproximativ 6,8 mg/dl. Contează cât timp stai peste acest prag. Cu cât valoarea e mai mare și ține mai mulți ani, cu atât cresc șansele de cristale.

Primul atac de gută lovește de obicei o singură articulație, cel mai des baza degetului mare, în plină noapte, cu roșeață, căldură și o durere pe care nu o suportă nici cearșaful. Cum arată un atac și ce faci în primele 24 de ore am scris în articolul despre atacul de gută.

Cristalele nu se strâng doar în articulații. Se pot depune sub piele, în noduli numiți tofusuri, și în rinichi, unde dau pietre urinare. Riscul de pietre crește pe măsură ce uricemia urcă.

De ce un om cu acid uric mare face gută, iar altul nu, nu se știe complet. Contează nivelul, cât timp rămâne crescut, genetica, greutatea, alcoolul și bolile asociate: hipertensiunea, boala de rinichi, sindromul metabolic. Guta este cea mai frecventă artrită inflamatorie din lume, cu circa 41 de milioane de adulți afectați.

03La cine tratez acidul uric și care e ținta

Când cineva are gută confirmată, tratamentul care scade uricemia este standardul, dincolo de dietă. Ghidul Colegiului American de Reumatologie din 2020 recomandă scăderea uricemiei sub 6 mg/dl la majoritatea pacienților, cu o țintă mai strânsă, sub 5 mg/dl, în formele severe, cu tofusuri sau atacuri repetate.

Există și un motiv cardiovascular. Un studiu pe 109.504 pacienți cu gută, publicat în 2026, a urmărit ce se întâmplă când uricemia scade sub 6 mg/dl în primul an de tratament. La cei care au atins ținta, riscul de evenimente cardiovasculare majore în cinci ani a fost mai mic cu aproximativ 9% (raport de risc 0,91). La cei care au coborât și sub 5 mg/dl, reducerea a fost mai mare (raport 0,77). E o asociere dintr-un studiu observațional, nu o dovadă definitivă, dar întărește ideea că ținta de uricemie contează.

La hiperuricemia fără simptome, tabloul e altul. Medicamentele care scad acidul uric se tolerează bine, dar impactul lor pe evenimentele cardiovasculare la oamenii fără gută nu s-a dovedit clar într-o analiză recentă. De aceea, la cineva cu uricemie mare și fără nicio criză, de cele mai multe ori nu pornesc un tratament medicamentos. Aleg să urmăresc valoarea și să lucrez la celelalte lucruri care o cresc: greutatea, alcoolul, tensiunea, medicamentele.

Excepțiile se discută de la caz la caz, împreună cu reumatologul, mai ales când uricemia e foarte mare sau când există pietre urinare repetate.

04Alimentele: ce contează cu adevărat

O veste care nu place nimănui: dieta schimbă uricemia, dar cu puțin. O analiză a dovezilor publicată în 2021 arată că alimentele au un efect mic asupra valorii din sânge și un efect nesigur asupra evoluției pe termen lung a gutei. Tratamentul medicamentos rămâne esențial la gută. Asta nu înseamnă că dieta nu contează, ci că nu ține locul tratamentului.

Ce are cel mai mult sens:

  • Alcoolul, în special berea, care aduce și purine din drojdiile de bere. Efectul se vede constant în studii.
  • Carnea roșie și organele (ficat, rinichi), bogate în purine.
  • Băuturile îndulcite cu sirop bogat în fructoză, care cresc producția de acid uric.
  • Greutatea în plus. Slăbirea făcută treptat scade uricemia și ajută și tensiunea, colesterolul, articulațiile.

Modelul mediteranean și dieta DASH sunt rezonabile în ansamblu. O restrângere strictă a tuturor purinelor nu aduce mare lucru în plus.

Ce nu ajută: ideea că alimentele „acide”, roșiile sau citricele, îți cresc acidul uric din sânge. Nu are temei. Cireșele, cafeaua și vitamina C apar în studii cu efecte mici sau inconsistente, nu ca tratament. Despre restul suplimentelor am scris separat, în articolul despre suplimentele pentru articulații.

05Medicamente care cresc acidul uric

Uneori vinovatul nu e la masă, ci în cutia de pastile. Diureticele sunt printre cele mai frecvente cauze de hiperuricemie, mai ales cele tiazidice și diureticele de ansă, folosite pentru tensiune și pentru inimă. Cresc reabsorbția acidului uric la rinichi și scad eliminarea lui.

Alte medicamente care pot urca uricemia: dozele mici de aspirină, unele medicamente pentru tensiune, anumite antituberculoase, tacrolimus și ciclosporina folosite după transplant, unele citostatice care eliberează mult acid uric prin distrugerea celulelor.

Ce faci cu asta. Primul pas e să nu oprești singur un medicament prescris, mai ales un diuretic, pentru că îți protejează inima sau tensiunea. Îl discuți cu medicul care ți l-a dat. Uneori se poate schimba cu altul, alteori se lasă așa și se tratează uricemia dacă e nevoie.

La consult întreb mereu ce medicamente iei, inclusiv pe cele pe care le consideri banale. Doar așa pot spune dacă valoarea crescută are o explicație simplă.

06Analize, urmărire și semne de alarmă

O uricemie măsurată o dată, izolat, spune puțin. Se repetă. Nu se măsoară în timpul unui atac acut de gută, pentru că atunci valoarea poate fi chiar normală sau scăzută. Cei mai mulți medici o cer la câteva săptămâni după ce criza a trecut, ca să vadă nivelul de bază.

La un acid uric mare verific de obicei și funcția rinichilor, glicemia, tensiunea, colesterolul, pentru că hiperuricemia merge des mână în mână cu sindromul metabolic. Dacă durerea e într-o articulație și nu e clar de ce, ecografia musculoscheletală poate arăta depozitele de cristale, iar o articulație umflată se citește mai bine după ce scoatem lichidul din ea. Am detaliat asta în articolul despre genunchiul umflat.

Mergi repede la medic dacă o articulație e roșie, fierbinte, foarte dureroasă și ai febră sau frisoane, pentru că poate fi o infecție și nu o gută. La fel dacă nu poți urina, dacă ai urină închisă la culoare cu durere de spate sau dacă un nodul de sub piele se sparge. Diferențele dintre gută, pseudogută și artroză le-am descris în articolul despre artroză sau artrită.

07Întrebări frecvente

Am acid uric mare. Fac gută sigur?

Nu. Marea majoritate a oamenilor cu hiperuricemie nu fac niciodată gută. Riscul crește cu valoarea, cu durata ei în timp și cu prezența altor factori, dar nu e o soartă fixă. Mulți trăiesc o viață întreagă cu uricemia crescută și fără nicio criză.

Cât de mare trebuie să fie acidul uric ca să încep tratamentul?

La gută confirmată, tratamentul care scade uricemia se începe și ținta e sub 6 mg/dl, uneori sub 5 mg/dl. La hiperuricemia fără simptome, o valoare mare singură nu impune tratament medicamentos. Discuția se face individual, cu reumatologul, mai ales la valori foarte mari sau cu pietre urinare.

Ce analize fac și când le repet?

Acidul uric se măsoară dintr-o analiză de sânge, pe nemâncate. Nu se măsoară în timpul unui atac acut, când poate fi fals normal. Se repetă la câteva săptămâni după criză. La un rezultat crescut se verifică de obicei și funcția rinichilor, glicemia, tensiunea și colesterolul.

Ce mănânc dacă am acid uric mare?

Limitează alcoolul, mai ales berea, carnea roșie, organele și băuturile îndulcite cu fructoză. Contează mai mult să scazi în greutate treptat și să ții tensiunea și glicemia în frâu. Dieta ajută, dar la gută nu ține locul tratamentului medicamentos.

Berea sau vinul contează?

Berea are un efect mai mare, pentru că aduce și purine din drojdii, pe lângă alcool. Vinul și băuturile tari influențează și ele uricemia, mai ales consumate des și în cantitate mare. Ocazional, cu măsură, e altceva decât zilnic.

Diureticele pentru tensiune îmi cresc acidul uric. Ce fac?

Diureticele sunt o cauză frecventă de hiperuricemie. Nu opri singur un diuretic, pentru că îți protejează inima și tensiunea. Vorbește cu medicul care ți l-a prescris: uneori se poate alege altul, alteori se tratează uricemia separat.

Scade acidul uric cu apă, lămâie sau cireșe?

Hidratarea e bună în general, mai ales dacă ai tendință la pietre urinare. Lămâia și cireșele apar în studii mici, cu efecte inconsistent, și nu țin locul tratamentului. Nu există un aliment sau o băutură care să rezolve singură o uricemie foarte crescută.

Surse

  1. Fiori E, De Fazio L, Pidone C et al. Asymptomatic hyperuricemia: to treat or not a threat? J Hypertens 2024;42(10):1665–1680. PubMed 39051476
  2. Cipolletta E, Zverkova Sandström T, Rozza D et al. Treat-to-Target Urate-Lowering Treatment and Cardiovascular Outcomes in Patients With Gout. JAMA Intern Med 2026;186(3):332–342. PMC12836279
  3. Danve A, Sehra ST, Neogi T. Role of diet in hyperuricemia and gout. Best Pract Res Clin Rheumatol 2021;35(4):101723. PMC8678356
  4. Ben Salem C, Slim R, Fathallah N, Hmouda H. Drug-induced hyperuricaemia and gout. Rheumatology (Oxford) 2017;56(5):679–688. PubMed 27498351
  5. Zhang M, Zhu X, Wu J et al. Prevalence of Hyperuricemia Among Chinese Adults: Findings From Two Nationally Representative Cross-Sectional Surveys. Front Immunol 2021;12:791983. PMC8858821
  6. FitzGerald JD, Dalbeth N, Mikuls T et al. 2020 American College of Rheumatology Guideline for the Management of Gout. Arthritis Care Res (Hoboken) 2020;72(6):744–760. PMC10563586
  7. Dehlin M, Jacobsson L, Roddy E. Global epidemiology of gout: prevalence, incidence, treatment patterns and risk factors. Nat Rev Rheumatol 2020;16(7):380–390. PubMed 32541923

Ai acid uric mare și nu știi ce să faci?

La consult pun analizele în context, verific dacă e vorba doar de o valoare sau de o gută, caut medicamentele care îl cresc și îți spun clar dacă și când merită un tratament.

VB

Dr. Vadim Bîrca

Medic specialist ortopedie și traumatologie, cu formare parțială în Franța. Practică orientată pe diagnostic ecografic musculoscheletal și tratamente minim invazive ghidate ecografic. Consultații în București, pe Calea Călărașilor 179, și în Giurgiu.

Întoarce-te la activitățile care îți plac, fără operație acolo unde se poate.

Conținut scris și revizuit medical de Dr. Vadim Bîrca · ultima revizuire: 16 octombrie 2026

Informațiile din această pagină au scop educativ și nu înlocuiesc consultația medicală. Rezumatul studiilor citate este o interpretare în context clinic, nu o traducere a publicațiilor originale. Deciziile de tratament se iau individual, după examinare clinică și imagistică. Nu se pot garanta rezultate individuale ale niciunui tratament.
Sună acum: +40 729 077 770